La finalul lui martie, TIR-urile de marfa care intra si pleaca de la depozitul din Capitala al Interbrands Marketing & Distribution nu vor mai intra in Bucuresti: Depozitul se muta intr-un spatiu inchiriat din parcul Cefin, in apropierea autostrazii Bucuresti-Pitesti. "Vom castiga o capacitate mai mare de depozitare", declara pentru BUSINESS Magazin Rand Sherif, directorul general al Interbrands.

Rationamentul pe care il expune e simplu: in depozitele Cefin, un proiect greenfield, se pot depozita (pe aceeasi suprafata) pe verticala cinci paleti, fata de trei in spatiul in care mai functioneaza acum. Iar pana la sfarsitul anului in curs se vor muta la Cefin si birourile companiei, spune Sherif, care afirma ca nu a fost facuta pana acum o estimare a costurilor totale pentru mutare. In afara de cresterea capacitatii de depozitare, mutarea are insa si ratiuni de alta natura: in virtutea normelor europene referitoare la calitatea aerului, platformele industriale (unitati de productie si depozite) trebuie mutate in afara oraselor in maxim trei ani de la data aderarii Romaniei la UE. Din acest motiv, in ultimii ani mai multe unitati de productie au migrat catre marginile Capitalei.

Ce se va intampla cu spatiul pe care isi desfasoara acum activitatea compania, situat la o distanta de numai cateva minute de Piata Unirii din Bucuresti? Sherif spune ca cele peste trei hectare din Soseaua Viilor sunt proprietatea unei alte firme din grupul Sarkis, din care face parte si Interbrands, si ca nu stie ce urmeaza sa se intample cu locul. Totusi, pentru terenul respectiv au venit pana in acest moment mai multe oferte de proiecte rezidentiale. "Pretul terenului este de peste 15 milioane de euro", estimeaza Adrian Crivii, directorul general al firmei de evaluari Darian.

Grupul Sarkis, cu afaceri in distributie si agricultura in Romania, Bulgaria, Mongolia, Liban, Cipru, Libia, mai detine un teren in Bucuresti, unde Interbrands si-ar fi putut construi propriul depozit, in loc sa achite chirie. "Dar varianta pe care am ales-o ne da mai multa libertate de miscare: daca peste cativa ani vom avea nevoie mai mult spatiu decat estimam acum, putem sa ne mutam din nou", explica managerul companiei. In restul tarii, compania are 23 de centre de distributie, din care patru se vor muta la randul lor in urmatoarele sase luni, iar alte doua pana la sfarsitul anului.

Dincolo de mutare, compania mai are o serie de proiecte pentru anul in curs. Dupa un an 2006 in care veniturile, cu TVA cu tot, au depasit miliardul de dolari (1,1 miliarde de dolari - 885 de milioane de euro), compania doreste sa se concentreze acum mai mult pe marjele operationale. "Prin mainile noastre trec foarte multi bani, dar este vorba de fapt despre valoarea bunurilor pe care le intermediem; mare parte din sume sunt de fapt banii statului – TVA si accize", spune Sherif, care nu a dorit sa faca publica nicio cifra referitoare la profit.

Interbrands a incheiat anul trecut cu o crestere estimata a cifrei de afaceri de 28% in termeni reali, avand vanzari nete (fara TVA) de peste 950 de milioane de dolari (peste 730 de milioane de euro). Cel mai mare impact asupra afacerii a fost dat de cresterea vanzarilor British American Tobacco (BAT), care este cel mai mare client (ca valoare) al Interbrands. In 2005, vanzarile BAT (410 milioane de euro) au insemnat aproape 70% din totalul cifrei de afaceri a Interbrands (608 milioane de euro), conform datelor de la Ministerul Finantelor. Asa se justifica de fapt si distanta mare dintre Interbrands si alte firme de distributie: in 2006, vanzarile companiei au fost de peste patru ori mai mari decat ale Top Brands, a doua firma de distributie de pe piata romaneasca in functie de valoarea vanzarilor. Dar, desi Top Brands este si el distribuitor de tigarete, pentru marcile din portofoliul Philip Morris, nu se ocupa de aceste produse decat in zece din cele 41 de judete ale tarii. Interbrands, in schimb, este singurul distribuitor pentru BAT.

Un alt proiect este cel de a consolida afacerea pe segmentul noilor parteneri pe care compania i-a cooptat in cursul anului trecut. La inceputul lui 2006 firma avea sase clienti - BAT, Procter & Gamble, Orkla Foods, Nestlé (divizia de hrana pentru animale si produsele pentru farmacii), Gillette si Kotanyi. Pana la sfarsitul aceluiasi an, portofoliul s-a marit si cu produsele companiilor Rockstar (bauturi energizante), Braun (divizia de epilatoare a Gillette), Gallina Blanca (supe deshidratate si baze de mancaruri), Pambac (paste fainoase), Vodafone (cartele preplatite).

Dar noile parteneriate nu s-au tradus in cifre consistente in cursul anului trecut, iar "roadele le vom vedea abia anul acesta". Cel putin din acest motiv, tinta declarata pentru cresterea cifrei de afaceri pentru anul in curs – peste 10%, la circa 800 de milioane de euro - are o conotatie modesta. Mai ales daca luam in calcul si evolutiile din ultimii doi ani, in care compania a realizat o crestere in termeni reali de 28% (in 2006) si respectiv 37,8% (in 2005). Iar majorarea numarului de parteneri nu este o prioritate pentru anul in curs. "Poate o sa mai alegem unul sau doi parteneri, dar nu mai mult", spune el.

Un obiectiv pe termen mai lung – de cativa ani – se refera la cresterea numarului de clienti. Daca Interbrands ajunge acum, saptamanal, la 35.000 de clienti, directorul companiei este de parere ca "pe piata este loc suficient pentru a dubla numarul acestora, cel putin in cazul celor ce vand detergenti si tigari". Aceasta este si una din principalele directii de crestere pe care le-a ales compania, iar cresterea competitivitatii de pe piata, sustine Sherif, nu-i afecteaza dintr-un motiv simplu: Interbrands detine exclusivitate pentru produsele pe care le are in oferta. Asa ca firma nu are concurenta directa, ci mai degraba companiile ale caror produse le distribuie.

Sherif nu se asteapta la schimbari dramatice nici in ce priveste numarul distribuitorilor, nici in ordinea companiilor din top. Insa, cu siguranta, trebuie sa tina pasul cu alt tip de schimbari. Un exemplu este chiar sistemul de creditare a furnizorilor: in 1995, cand inflatia facea ravagii, "era un mare risc sa acorzi un credit de 30 de zile unui client". Insa acum, cand media de creditare este de 12 zile, sunt cazuri (farmaciile, spre exemplu) in care termenul de incasare a banilor pentru marfa livrata depaseste frecvent o saptamana. Compania practica insa un sistem de discounturi pentru platile in numerar, iar cazul discountului este numai un exemplu pentru cat de rapid se schimba peisajul distributiei. Si chiar daca Interbrands sustine ca nu se simte amenintata de concurenta, tot trebuie sa gaseasca variante prin care sa-si creasca eficienta afacerii. Desi Rand Sherif nu a dorit sa faca estimari referitoare la eventualul profit pentru anul trecut, datele de la Ministerul Finantelor arata ca in 2005, anul in care compania a avut cea mai mare crestere a cifrei de afaceri (peste 38%), a fost si momentul cand Interbrands a intrat pe pierderi (2,19 mil. euro), fata de 2004, cand a avut un profit net de 0,15 milioane de euro. Si cu siguranta ca profitul este mai interesant pentru actionari decat pragul de venituri de un miliard – fie in dolari sau in euro.