Studiu: 67% dintre bucureşteni au gătit mai mult în contextul pandemiei, iar 20% au comandat mai puţin decât o făceau în mod normal

Autor: Andra Stroe Postat la 27 aprilie 2020 221 afişări

Studiu: 67% dintre bucureşteni au gătit mai mult în contextul pandemiei, iar 20% au comandat mai puţin decât o făceau în mod normal

Comportamentul bucureştenilor în materie de retail şi delivery a suferit o serie de modificări în lunile martie şi aprilie, ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţi pentru a preveni răspândirea virusului COVID19. Potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research, companie de cercetări de piaţă, pentru aplicaţia de rezervări la restaurante Restograf, 67% dintre bucureşteni au gătit acasă mai mult decât în mod normal. O modificare semnificativă a comportamentului, peste media generală, s-a înregistrat la categoria de vârstă 35-44 de ani, unde 75% dintre repondenţi au declarat că au gătit mai mult decât în perioada anterioară restricţiilor din cauza pandemiei.

Pe de altă parte, numărul celor care obişnuiau să comande online mâncare a scăzut cu 20%. Procentul e mai mult decât dublu (48%) în cazul categoriei de vârstă 25-34 de ani, comenzile online de mâncare nefiind o prioritate acum pentru aceşti bucureşteni.

„Studiul arată şi că 48% dintre femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani au făcut mai puţine comenzi de mâncare în această perioadă. Totodată, deşi comandă mai puţin, 52% dintre bucureştenii intervievaţi menţionează că au un restaurant preferat de la care comandă des. Femeile sunt în general mai conservatoare în ceea ce priveşte curiozităţile culinare (62%), în timp ce clienţii cu vârste 35-44 ani sunt cei mai dispuşi să încerce restaurante diferite”, spune Radu Dumitrescu, CEO Restograf.

Creşteri pe acest segment se văd puţin în rândul bărbaţilor, dintre care un sfert comandă mai mult. Per total, încasările din comenzi nu pot susţine industria HoReCa, multe restaurante alegând soluţia de a-şi suspenda complet activitatea pe această perioadă.

„Sectorul HoReCa este grav afectat de măsurile de combatere a coronavirusului şi soluţiile de livrări nu pot susţine nici subzistenţa afacerilor din domeniu pe termen mediu. Cei mai mulţi bucureşteni gătesc acasă şi folosesc serviciile restaurantelor doar ca o alternativă recreativă sau de diversitate. Deşi se previziona o orientare mai mare spre sectorul online, populaţia nu a confirmat pe zona de food. Singura veste pozitivă este faptul că, văzându-se constrânşi de situaţie, unii oameni au început să folosească aplicaţii pentru a comanda mâncare online, ceea ce îi poate transforma în clienţi fideli ai restaurantelor pe care le aleg acum”, spune Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research. 

Ce aşteptări au clienţii de la serviciile de food delivery? Aproape 60% vor ca livrările să fie făcute în condiţii igienice, peste 45% vor ca mâncarea să ajungă caldă, iar aproape 40% îşi doresc un timp scurt de livrare. Totodată, peste 30% au menţionat obligativitatea echipamentului de protecţie pentru livrator şi, cam tot atâţia (+25%), se aşteaptă ca livrarea să fie gratuită şi fără o valoare minimă pentru comandă. Gustul identic la comenzi, plata online şi livrarea fără contact sunt aşteptări pe care sub 20% dintre cei intervievaţi le au atunci când comandă mâncare.

Datele comparative pe lunile martie – aprilie arată că au apărut o serie de modificări şi în privinţa aplicaţiilor de food delivery folosite de către bucureşteni. Potrivit studiului, doar aplicaţia Glovo şi-a menţinut clienţii în această perioadă, 61% dintre cei intervievaţi nominalizând-o. Dacă în martie, 56% dintre bucureşteni au folosit Food Panda, în aprilie procentul a scăzut la 51%. Cele mai mari scăderi le-au înregistrat în această lună Uber eats, care a fost utilizat de 36% dintre repondeţi în luna aprilie, faţă de 41% în martie, respectiv Takeaway.com folosit de 12% dintre bucureşteni în aprilie, faţă de 21% în luna martie. „Scăderile înregistrate de aceste aplicaţii se datorează în mod cert creşterii interesului pentru gătitul acasă şi colaborării cu restaurante care între timp sunt închise. De asemenea, Glovo este un marketplace care oferă servicii mai complete şi din zona non-food, ceea ce face să-şi păstreze cota de piaţă”, spune Marius Luican.

Studiul comparativ martie – aprilie a vizat şi numărul de comenzi lunare făcute de bucureşteni. Astfel, atât în martie, cât şi în aprilie, 19% dintre persoane au declarat că fac 2-3 comenzi lunar. În aprilie, procentul s-a dublat în rândul celor care au comandat o singură dată pe lună în martie (16%). ”Dacă luna trecută 26% dintre intervievaţi nu obişnuiau să comande mâncare, procentul a scăzut la 19% în aprilie, semn că restricţiile din cauza pandemiei i-a făcut pe mulţi dintre ei să-şi schimbe obiceiurile de cumpărare”, spune Radu Dumitrescu.

Studiul realizat de Reveal Marketing Research pentru Restograf arată şi preferinţele în materie de cumpărături şi informare al bucureştenilor. Shoppingul online a crescut cu 38% în această perioadă, cu un procent semnificativ mai mare (51%) la grupa de vârstă 25-34 de ani. Totodată, femeile sunt cele care au făcut mai multe achiziţii online în această perioadă (+43%), în timp ce bărbaţii au cumpărat online cu 32% mai mult decât în mod normal.

Aşa cum era de aşteptat în contextul instituirii stării de urgenţă, 85% dintre bucureşteni au stat în casă mai mult decât obişnuiau să o facă, acest comportament fiind mai evident în cazul femeilor şi categoriei 25-34 de ani (89%). Dintre aceştia, 65% au declarat că s-au şi informat mai mult în această perioadă. O menţiune însă: categoria de vârstă între 35 şi 44 de ani a urmărit mai puţin ştirile (-11%).

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
bucuresteni,
scadere,
studiu

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.