Peste trei pătrimi dintre români sunt de acord ca educaţia sanitară şi sexuală să fie predată în şcoli, adecvat fiecărei vârste şi ca materie de sine stătătoare, în condiţiile în care familia este valoarea principală pe care o împărtăşesc.

Peste trei pătrimi dintre români (77%) sunt de acord ca educaţia sanitară şi sexuală să fie predată în şcoli, adecvat fiecărei vârste şi ca materie de sine stătătoare, în condiţiile în care familia este valoarea principală pe care o împărtăşesc, arată un studiu realizat de Cult Market Research, la comanda Societăţii pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală (SECS) , în cadrul unui proiect susţinut de International Planned Parenthood Federation (IPPF).

Majoritatea respondenţilor consideră că materia trebuie să fie concepută pe baze ştiinţifice şi să acopere noţiuni precum inteligenţa emoţională şi relaţională, riscurile începerii vieţii sexuale, protecţia în faţa bolilor, reproducerea, avortul. Mai mult de jumătate doresc ca predarea să fie făcută de persoane specializate în domeniu, de preferinţă cu background din domeniul psihologiei şi al medicinei. Peste 60% dintre respondenţi consideră că oferirea de informaţii despre identitatea de gen şi orientare sexuală ar avea un impact pozitiv.

“Principalul semnal dat de cercetare este că familia şi nevoia de educaţie despre relaţii şi sexualitate nu sunt în opoziţie în România, contrar discursului promovat public de anumiţi actori, iar Ministerul Educaţiei trebuie să acţioneze conform nevoilor reale din societate. Toţi vrem ca tinerii să se dezvolte armonios şi sănătos. Introducerea educaţiei despre relaţii şi sexualitate în şcoală reprezintă acea plasă de protecţie pe care societatea ar întinde-o, ca o familie extinsă, pentru a-i proteja pe copii şi pe adolescenţi pentru a-i sprijini să crească echilibrat şi să fie fericiţi.

Oamenii înţeleg rolul acesta al educaţiei sexuale. De aceea cerem Ministerului Educaţiei să acţioneze rapid pentru elaborarea unei programe bazate pe date ştiinţifice, adaptate vârstei şi conform standardelor internaţionale, precum şi pentru asigurarea de cadre didactice specializate în fiecare şcoală. Împreună cu partenerii noştri din străinătate şi din ţară, punem la dispoziţia Ministerului Educaţiei expertiza necesară pentru a răspunde acestor nevoi din societate, conform celor mai bune practici internaţionale. Vrem ca toţi, familii, psihologi, medici, profesori, specialişti, să formăm împreună cu Ministerul Educaţiei această plasă de siguranţă de care au nevoie tinerii”, a declarat Gabriel Brumariu, manager de proiect la SECS.

Cel de-al doilea semnal tras de cercetare este că există o teamă potrivit căreia educaţia sexuală ar putea favoriza începerea vieţii sexuale mai devreme. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii respondenţi optează pentru începerea educaţiei sexuale la 14 ani, în timp ce cea sanitară să se facă de la 9 sau 10 ani.

„De fapt, cercetările internaţionale arată că în statele în care a fost introdusă educaţia despre relaţii şi sexualitate într-un mod adaptat vârstei şi pe bază de date ştiinţifice a crescut vârsta la care tinerii şi-au început viaţa sexuală, a crescut rata de utilizare a mijloacelor de protecţie, a scăzut numărul de contacte sexuale şi de comportamente riscante, deci inclusiv riscul de transmitere de boli sexuale, a scăzut numărul sarcinilor nedorite şi al avorturilor, a scăzut numărul cazurilor de abuz sexual şi de bullying. Având în vedere care sunt recomandările UNESCO, considerăm că este nevoie de o mai

buna informare a părinţilor pentru a cunoaşte mai bine ce ar trebui să se predea la aceste ore, conform nevoilor fiecărei vârste şi cum aceste noţiuni contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor şi adolescenţilor, prin crearea unui cod de conduită comun şi corect pentru toţi, care să le permită să-şi construiască încredere în sine, o viaţă echilibrată şi relaţii sănătoase de orice tip”, a adăugat Gabriel Brumariu.

Din perspectiva psiho-emoţională, psihoterapeutul Diana Lupu arată că atât copiii, cât şi adolescenţii au nevoie de sprijin şi informaţie adecvate vârstei, pentru a deveni adulţi echilibraţi: „Călătoria prin preadolescenţă şi adolescenţă nu este una uşoară pentru întreg sistemul familiei. Nu doar din punct de vedere fiziologic se petrec numeroase schimbări, ci şi relaţional şi psihologic. Astfel, tinerii au nevoie de sprijinul adulţilor pentru a înţelege, integra şi explora, într-un mod sănătos şi corect informat, toate aceste schimbări. Studiile din neuroştiinţe ne indică faptul că noi, oamenii, suntem programaţi să preţuim conexiunea cu ceilalţi. A vorbi despre acest subiect, adaptat grupei de vârstă, este cel mai mare cadou pe care îl putem face calităţii relaţiilor din viitor”.

Cercetarea a fost derulată în perioada februarie-martie 2022, în două etape: studiu calitativ de tip focus grup, urmat de studiu cantitativ, aplicat pe un eşantion reprezentativ de 802 respondenţi la nivel naţional. Eşantionarea a fost de tip probabilist, aleatorie simplă, astfel încât să fie reprezentativă la nivel regional şi naţional, cu o marjă maximă de eroare de aproximativ ± 3.5% la nivel naţional cu un nivel de încredere de 95%. Eşantionarea de acest tip permite extrapolarea rezultatelor obţinute la nivelul eşantionului la nivelul întregii populaţii ţintă. Chestionarele au fost realizate telefonic.