Din 2000, cand a intrat pe piata aeriana cu primele zboruri si a transportat 36.000 de pasageri, si pana in 2005, cand ajunsese la 384.000 de pasageri, reteta Carpatair a fost deschiderea treptata a unor destinatii externe cu plecare din Timisoara (unde este este sediul central al companiei), in special pe piata germana, unde deserveste patru orase, si italiana, unde zboara catre opt orase.

In ianuarie 2006, dezvoltarea retelei de rute Carpatair a inceput sa se dezvolte si spre Est, conducerea companiei luand decizia sa adauge Lvov pe harta de destinatii, alaturi de Chisinau, unde avea deja cursa regulata. "Am ales Lvovul ca prima destinatie in spatiul ucrainean, datorita analizelor de piata si a studiilor pe care le-am facut timp de mai bine de un an", spune Dragos Popescu, director de marketing al Carpatair. Acesta si-a motivat decizia prin "potentialul cererii de trafic de afaceri, prin faptul ca Lvov este considerat poarta vestica a Ucrainei, gratie relatiilor bune intre cele doua tari si schimburilor economice dintre Romania si Ucraina". Urmatoarele "aterizari" in Ucraina urmeaza a fi Kiev, Odessa si Cernauti.

Decizia de intrare pe piata ucraineana, ca si pe cea moldoveana, a avut doua aspecte: o data transportarea de pasageri din regiunea DKMT (care cuprinde judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara, comitatele Bacs-Kiskun, Bekes, Csongrad si Jasz-Nagykun-Szolnok din Ungaria si provincia Voivodina din Serbia), unde "Traian Vuia" este cel mai important aeroport, catre Ucraina si Moldova, iar pe de alta parte preluarea de pasageri din Est si transportarea lor catre toate destinatiile vestice (15 la numar) prin hubul creat la Timisoara.

Pe langa destinatiile de peste granita, Carpatair a mai deschis o piata importanta pentru judetele din regiunea Moldovei, legand, tot prin hubul de la Timisoara, judete precum Iasi, Suceava sau Bacau de destinatiile vestice deservite de Carpatair.

Inceperea anului trecut cu deschiderea Lvov a avut efecte vizibile pentru Carpatair: "In primul semestru al lui 2006 am avut o crestere de 20% a traficului fata de acelasi interval al lui 2005", spun oficialii companiei. Pasagerii estici au adus un volum important, care a fost sustinut de alte deschideri de rute vestice in primul semestru al anului trecut, cum ar fi Frankfurt si Paris. "Politica noastra presupune o perioada de lansari de noi zboruri in prima jumatate a anului, dupa care urmeaza sustinerea si organizarea de programe coerente pentru dezvoltarea acestora. In ianuarie 2006 am inceput cu deschiderea Ucrainei, iar in acest an am inceput cu Craiova, destinatie interna, si Atena si Bari destinatii externe", spun reprezentantii Carpatair.

Atat Ucraina, cat si noile destinatii deschise anul trecut au adus un salt de 3.000 de zboruri, Carpatair avand anul trecut 18.300 de curse fata de 15.300 in 2005. De asemenea, rezultatele s-au vazut si in afacerile companiei, care au crescut de la 67 mil. $ (aproape 54 mil. euro) in 2005 la 84 mil. $ (67 mil. euro) in 2006. Consolidarea rutelor deschise anul trecut se va vedea insa in afacerile din acest an, spun oficialii companiei, pentru 2007 Carpatair estimand afaceri de peste 110 mil. $ (peste 83 mil. euro).

Afacerile companiei au crescut anul trecut si datorita operarii crescute a charterelor de vacanta. "Deoarece traficul de vacanta a crescut in ultimii ani,  nevoia de a folosi aeronave mai mari a devenit necesara. Astfel, anul trecut am intrat mai serios pe piata de chartere, deruland in perioada de vara 17 lanturi de chartere cu turoperatori din Romania", explica reprezentantii Carpatair.

Desi admit ca deschiderea spre Est le-a adus importante plusuri, acestia spun insa ca dezvoltarea afacerilor a venit in urma unui cumul de factori: "Am incercat sa operam pe nise de piata mai putin deservite de alti operatori aerieni si care ne-au permis sa consolidam un trafic stabil. Am ajustat permanent operarea la reactiile pietei si am marsat pe flexibilitatea oferita pasagerilor prin frecvente numeroase". Ajustarea permanenta a flotei a avut la randul ei un rol important in evolutia companiei. "Am inceput operarea cu aeronave mici care sa ne permita sa limitam pierderile pana in momentul in care destinatiile alese au generat suficient trafic. Am modificat gradual apoi flota de la aeronave de 33 de locuri la 50 de locuri, tot pe masura ce traficul s-a imbunatatit. Apoi am ajuns si la aeronave de 100 de locuri", explica reprezentantii operatorului aerian. Carpatair a facut  permanent achizitii de noi avioane, in special Saab si Fokker, de capacitate mai mare.

Cresterea numarului de zboruri, precum si ajustarea flotei si a destinatiilor alese au facut ca numarul de pasageri sa creasca pana la 500.000 in 2006, pentru 2007 numarul acestora fiind estimat la 800.000. Deoarece aeroportul din Timisoara nu a fost prevazut pentru un nivel de trafic atat de ridicat (acolo operand si alte companii aeriene precum Austrian Airlines, TAROM, Lufthansa, Malev si Alitalia, precum si low-costul Alpi Eagles, care au transportat anul trecut la si dinspre Timisoara aproximativ 240.000 de pasageri), aeroportul va fi marit in acest an, o investitie de 50 de milioane euro pentru construirea unui nou terminal fiind inceputa inca de anul trecut. Terminalul, care se va numi "Carpatair", este o investitie comuna a operatorului aerian si a aeroportului. 

DECIZIA: In ianuarie 2006, Carpatair intra pe piata ucraineana cu prima cursa la Lvov, speculand atat traficul de business al ucrainenilor spre vestul Romaniei, cat si spre vestul Europei, cu escala la Timisoara.

EFECTELE: In primele trei luni de la deschiderea pietei ucrainene, Carpatair a avut o crestere de 20% a traficului, iar numarul de pasageri pe intregul an 2006 a fost aproape dublu fata de 2005.