Mai mult de trei sferturi dintre copii folosesc internetul zilnic sau aproape zilnic, iar 61 la sută spun că, într-o zi de şcoală obişnuită, petrec pe internet aproximativ una sau două ore, procentele fiind similare în mediile rural şi urban, potrivit Studiului naţional privind utilizarea internetului în familie, prezentat marţi de organizaţia Salvaţi Copiii, de Ziua Internaţională a Siguranţei pe Internet.

Potrivit studiului, vârsta medie la care copiii spun că au început să folosească internetul este de opt ani, în scădere cu un an comparativ cu datele obţinute prin analiza omonimă din 2013.

În cazul unei zile libere, timpul petrecut pe internet creşte, 73 la sută dintre copii spunând că stau online trei ore sau mai mult.

"Se observă o creştere de aproximativ 10 la sută a celor care accesează internetul folosind tehnologii mobile (telefoane smart sau tablete). Din perspectiva mediului de provenienţă, se remarcă o diferenţă semnificativă în cazul accesului la internet în şcoli, 54 la sută dintre copiii din mediul urban afirmând că pot face acest lucru în unităţile de învăţământ, comparativ cu 34 la sută dintre cei din mediul rural", rezultă din studiu.

Aproape toţi copiii care utilizează internetul spun că folosesc cel puţin o reţea socială, în urban procentul fiind mai mare. Faţă de anul 2013, numărul celor care au profil pe o astfel de reţea a crescut cu trei procente, iar 95 la sută dintre ei spun că au profil pe Facebook.

"Referindu-se la setările de confidenţialitate a profilului de pe reţeaua de socializare favorită, 35 la sută dintre copii afirmă că acesta este privat, 26 la sută că este parţial privat şi 33 la sută că este public, (...) fetele optând într-o măsură mai mare pentru un profil privat (40 la sută dintre ele), comparativ cu băieţii (29 la sută)", se mai arată în studiul citat.

Principalele informaţii furnizate de copii pe reţele de socializare sunt: poze în care se distinge clar faţa copilului (81la sută), numele de familie (61 la sută), numele şcolii la care învaţă (59 la sută) şi vârsta corectă (47 la sută). Mai mult, 16 la sută dintre copii afirmă că au publicat pe profilul lor adresa de acasă şi 10 la sută au notat şi numărul de telefon.

Mai mult de jumătate dintre copiii chestionaţi (58 la sută) spun că au folosit internetul pentru a-şi face noi prieteni cel puţin o dată în ultima lună, 55 la sută că au adăugat persoane necunoscute în lista de prieteni şi 10 la sută că au trimis informaţii personale unor necunoscuţi.

"Aproape jumătate dintre copii afirmă că au cunoscut sau au luat contact pe internet cu persoane pe care nu le cunoscuseră faţă în faţă, procentul fiind mai mare în cazul celor din mediul urban. Dintre copiii care afirmă că au intrat în contact cu persoane necunoscute pe internet, aproximativ 58 la sută afirmă că s-au întâlnit, ulterior, faţă în faţă, cu o persoană întâlnită, iniţial, online. Procentul este cu aproximativ trei la sută mai mare decât acum doi ani", se mai arată în studiu.

Referindu-se la această întâlnire, 33 la sută dintre copii afirmă că persoana respectivă era complet străină, iar 56 la sută că era un prieten sau un membru al familiei unei alte persoane, pe care o cunoştea din viaţa reală.

Reţelele sociale sunt principalul mod în care copiii iau legătura cu necunoscuţi pe internet (62 la sută), urmate de chat (35 la sută), site-uri de jocuri (17 la sută) şi mesagerie instant (14 la sută).

Dintre copiii care afirmă că s-au întâlnit, faţă în faţă, cu o persoană cunoscută pe internet, 20 la sută afirmă au fost deranjaţi de această persoană.

Comparativ cu datele obţinute în 2013, ponderea copiilor care afirmă că au avut o experienţă neplăcută ca urmare a unei întâlniri cu o persoană cunoscută online a crescut, de la aproximativ 10 la sută la 22 la sută din cei care s-au întâlnit, faţă în faţă, cu cineva cunoscut pe internet.

Înainte de a se întâlni cu o persoană cunoscută online, 65 la sută dintre copii au spus altcuiva unde urmau să se ducă, însă doar 27 la sută dintre aceştia au menţionat o persoană adultă, restul afirmând că au vorbit cu prieteni sau alţi copii şi adolescenţi.

Când au fost întrebaţi ce anume i-a deranjat atunci când s-au întâlnit cu o persoană necunoscută, majoritatea preferă să nu răspundă sau spun că nu ştiu ce anume s-a întâmplat. Dintre cei care menţionează ce anume i-a deranjat, majoritatea fac referire la violenţă de limbaj, însă există şi cazuri în care copiii afirmă că au fost agresaţi fizic sau sexual.

De asemenea, 33 la sută dintre copii afirmă că au văzut imagini cu caracter sexual în ultimul an, trei sferturi dintre ei spunând că au văzut aceste imagini pe internet, prin imagini care apar accidental pe un site (67 la sută). În ceea ce priveşte expunerea la mesaje cu caracter sexual, 22 la sută dintre copii spun că li s-a întâmplat lucrul acesta în ultimul an, iar reţelele sociale rămân principalul canal prin care copiii primesc mesaje cu conţinut sexual explicit, 52 la sută dintre copii afirmând acest lucru.

Din perspectiva frecvenţei cu care copiii primesc mesaje cu conţinut sexual, 41 la sută spun că li s-a întâmplat acest lucru cel puţin o dată pe lună în ultimul an.

Peste jumătate dintre minori spun că au văzut ceva cu conţinut sexual postat public pe internet şi, deşi aceasta este cea mai des întâlnită situaţie, 42 la sută arată că li s-a trimis personal un mesaj sau o imagine cu conţinut sexual, opt la sută că li s-a cerut să vorbească despre acte sexuale şi cinci la sută că li s-a solicitat o fotografie sau o înregistrare video în care să îşi arate părţile intime.

"Aproximativ 47 al sută dintre copii afirmă că au fost deranjaţi / jigniţi în ultimul an în mediul offline, iar 45 la sută afirmă că acest lucru s-a întâmplat în spaţiul virtual. Majoritatea copiilor afirmă că sunt deranjaţi sau jigniţi pe internet în interacţiunile prin reţele sociale sau prin chat, pe situri de jocuri şi diverse pagini care suportă discuţii de tip chat", se mai arată în studiul citat.

Iniţiatorii studiului arată că aproximativ jumătate dintre părinţi afirmă că verifică prietenii sau contactele adăugate de copii pe reţelele de socializare, informaţiile publicate pe profilul copilului şi istoricul de navigare a acestuia. De asemenea, aproape 40 la sută dintre respondenţi menţionează că citesc mesajele primite de copii pe email, chat sau messenger.

Cu privire la riscurile întâmpinate, în ultimul an, de copii pe internet, 41 la sută dintre părinţi menţionează expunerea la imagini violente, 15 la sută afirmă că fiul sau fiica lor s-a întâlnit faţă în faţă cu o persoană cunoscută pe internet, 13 la sută vorbesc despre expunerea copilului la imagini cu caracter sexual şi 10 la sută la mesaje sau imagini de tip sexting.

Studiul a fost făcut pe un eşantion de 1.214 de copii, respectiv 1.214 de părinţi, cercetarea de teren având loc în perioada iunie - august 2014.