Telomerii protejează cromozomii împotriva deteriorării pe măsură ce celulele se divizează şi cresc, dar, odată cu înaintarea în vârstă, aceste regiuni de la capetele cromozomilor devin din ce în ce mai scurte şi, în cele din urmă nu mai pot proteja cromozomii. Când acest lucru se întâmplă, cromozomii se pot deteriora, iar aceasta este o parte cheie a procesului de îmbătrânire.

Cercetătorii au descoperit o metodă de alungire a telomerilor, reuşind practic să dea înapoi ceasul biologic şi să întinerească cromozomii şi, astfel, şi organismul care îi conţine.

Celulele care au fost tratate după noua procedură se comportă ca şi cum ar fi mai tinere şi se înmulţesc mai repede, spre desosebire de celulele netratate, a căror rată de înmulţire stagnează şi ajung în cele din urmă să moară.

Noua tehnică ar putea fi folosită în viitor pentru tratarea pacienţilor cu boli genetice care duc la o scurtare a telomerilor mai rapidă decât în mod normal, cum se întâmplă în cazul distrofiei musculare Duchenne. De asemenea, ar putea fi folosită în cazul unor simptome generale ale îmbătrânirii, cum sunt bolile cardiovasculare şi în cazul diabetului.

"Această abordare deschide calea spre prevenirea sau tratarea unor boli legate de îmbătrânire", a declarat unul dintre cercetătorii implicaţi în studiu. "De asemenea, sunt o serie de boli genetice degenerative foarte grave asociate cu scurtarea telomerilor care ar putea fi tratate cu această tehnică", a mai spus cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă speră că studiul va permite specialiştilor să genereze un număr mare de celule pe care să le studieze sau să le folosească pentru producerea de medicamente.

Procesul de alungire a telomerilor a fost descoperit de Helen Blau de la Universitatea Stanford, autorul principal al articolului în care descrie procedura alături de John Ramunas de la aceeaşi univeritate şi Eduard Yakubov de la Houston Methodist Research Institute.

"Am reuşit să prelungim telomerii umani cu până la 1.000 de nucleotide, dând înapoi ceasul intern cu echivalentul a mulţi ani de viaţă umană", a declarat Helen Blau, profesoară de microbiologie şi imunologie la Universitatea Stanford.