Ramane insa ca liderii grupurilor parlamentare sa-i convinga pe congresmeni sa aprobe planul de compromis, ceea ce ar trebui sa se intample probabil in cursul zilei de luni, inainte de fatidica zi de 2 august, cand ar incepe sa inceteze o serie de plati in sectorul public daca aprobarea cresterii plafonului de indatorare nu va avea loc.

In schimbul acordului asupra majorarii plafonului de indatorare, legislatorii americani au convenit asupra reducerii imediate a cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, urmand ca o noua transa de reduceri, de 1.500 miliarde de dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa de un comitet de reducere a deficitului, ce va fi format din 12 congresmeni democrati si republicani (3 + 3 din Camera, 3 + 3 din Senat), transmit Wall Street Journal si Reuters.

Cei 12 vor lucra impreuna, pana in noiembrie, spre a examina posibilitatile de taiere a cheltuielilor publice (subventii pentru agricultura, Medicare, Medicaid, poate si realizarea unor economii prin modificarea codului fiscal), probabil cu grija insa de a menaja sectoarele cele mai sensibile (armata in primul rand), mai ales in perspectiva alegerilor din 2012.

Daca pana la 24 noiembrie comitetul de reducere a deficitului nu va reusi sa se puna de acord spre a face recomandari Congresului ori daca aceste recomandari nu vor fi legiferate de Congres pana la 23 decembrie, atunci va fi declansata automat o reducere cu 1.200 de miliarde de dolari a cheltuielilor incepand din 2013, din care jumatate va afecta armata (minus salariile militarilor), iar cealalta jumatate va afecta alte cheltuieli, dar nu si cele de asigurari sociale sau serviciul Medicaid.

Congresul va urma, de asemenea, sa se pronunte si asupra unei reforme a codului fiscal (in conditiile in care presedintele Obama a declarat ca isi va exercita dreptul de veto fata de orice prelungire a scutirilor fiscale din epoca Bush pentru cei cu venituri de peste 250.000 de dolari pe an), precum si asupra includerii in constitutie a unui amendament care va obliga Congresul sa adopte un buget federal echilibrat (cu deficit zero).

Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape: 900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca se aproba in Congres reducerile de cheltuieli initiate de comitetul pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat amendamentul constitutional privind bugetul echilibrat. Daca niciuna dintre conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.

"Acordul nu este contra principiilor noastre, intrucat nu prevede majorari de taxe", a declarat John Boehner, liderul majoritatii republicane din Camera Reprezentantilor. La randul sau, presedintele Barack Obama a declarat ca va incerca sa-i convinga pe membrii Congresului sa aprobe si majorari de taxe in lunile urmatoare si a dat asigurari ca reducerile de cheltuieli nu vor fi facute atat de rapid incat sa pericliteze redresarea fragila a economiei americane.

In primele ore de tranzactionare la bursele din Asia, dolarul era in crestere fata de euro, yen si francul elvetian, indicele Nikkei a trecut de plafonul de 10.000 de puncte, iar pretul aurului a scazut cu 1% fata de vineri, la 1.609.89 de dolari/uncie, reflectand reactia pozitiva a investitorilor fata de evitarea de catre SUA a intrarii in incapacitate de plata. Congresmenii democrati si republicani dornici de compromis au incercat sa evite prelungirea negocierilor pana la deschiderea de luni a burselor americane, spre a impiedica o reactie negativa a acestora, dupa ce initial paruse cert ca impasul va fi rezolvat sambata sau duminica.

NEGOCIERI LUNGI SI MULTE ORGOLII

Acordul a fost precedat de zile intregi de negocieri intense, care s-au prelungit sambata si duminica si au fost marcate de conflicte puternice intre cei ce au sustinut ca problema datoriei sa fie rezolvata prin cresterea impozitelor pentru cei bogati si marile corporatii (in special factiunea progresivilor liberali, adversari fermi ai reducerii cheltuielilor sociale) si cei care au sustinut ca rezolvarea sta in reducerea drastica a cheltuielilor (in special factiunea Tea Party, aripa cea mai radicala a republicanilor).

La aceste divergente de baza s-au adaugat cele privind identitatea membrilor viitorului comitet de reducere a deficitului (unii congresmeni au cerut ca mai intai sa fie numiti cei 12 membri, drept conditie pentru a vota majorarea plafonului datoriei), precum si incercarea republicanilor de a limita la 2% reducerea din primul an a cheltuielilor militare, fata de 3%, cat au propus democratii.

Duminica dupa-amiaza, senatorii au respins un plan al liderului majoritatii democrate, Harry Reid, care propunea majorarea plafonului de indatorare urmata de o serie de reduceri de cheltuieli cu peste 2.000 de miliarde de dolari in urmatorii zece ani. Liderul senatorilor republicani, Mitch McConnell, a declarat in schimb ca planul de compromis va viza reduceri de 3.000 de miliarde in total, cu plafoane de cheltuieli impuse pentru urmatorii zece ani.

Conflictul din Senat a urmat celui din Camera Reprezentantilor, dominata de republicani, unde vineri a fost aprobat, dupa alte indelungi parlamentari, un plan de reducere imediata a cheltuielilor cu 900 de miliarde de dolari, prezentat de liderul majoritatii, John Boehner. Aprobarea a fost insa inutila, intrucat atat republicanii, cat si democratii din Camera au anuntat deja ca vor respinge planul Boehner, ceea ce s-a si intamplat.

Michael Spence, profesor de economie la NYU Stern Business School si laureat Nobel, a declarat pentru Reuters, inainte de aprobarea acordului, ca o reducere a cheltuielilor cu pana la 3.000 de miliarde de dolari ar calma deocamdata pietele financiare si ar reduce riscul ca agentiile de rating sa depuncteze SUA, in ciuda faptului ca agentia Standard&Poor's a apreciat ca o reducere eficienta ar trebui sa aiba in vedere 4.000 de miliarde de dolari. Spence considera insa ca reducerea de cheltuieli planificata nu va fi suficienta spre a rezolva durabil problema datoriei excesive.

Pe de alta parte, Spence crede ca SUA nu se indreapta spre temuta recesiune in forma de W, intrucat exista in prezent un impuls de crestere in economia americana, "desi acesta e deocamdata dezamagitor". Conditia pentru ca recesiunea in forma de W sa fie evitata este insa, in opinia economistului, ca politicienii sa lucreze pentru consolidare fiscala, evitand impasuri de genul celui din ultimele saptamani, care submineaza credibilitatea SUA.

Comentatorii Reuters noteaza ca presedintele Barack Obama ar fi avut la indemana solutia simpla a invocarii amendamentului 14, care i-ar fi permis sa evite incertitudinile create de prelungirea negocierilor intre republicani si democrati si sa decida singur asupra plafonului de indatorare, prevalandu-se de atributiile sale constitutionale, insa aceasta ar fi creat o criza politica, intrucat republicanii ar fi initiat procedura de suspendare, pe motiv ca Obama abuzeaza de putere, trecand peste vointa Congresului. Curtea Suprema, la randul sau, ar fi trebuit sa decida in ce masura prevederile amendamentului 14, datand din 1860, ar fi putut fi interpretate drept un cec in alb pentru presedinte de a mari plafonul de indatorare dupa bunul sau plac.