Stănescu, unul dintre criticii din PNL cei mai înverşunaţi ai PSD şi ai lui Ponta, a iniţiat o lege care prevede măsurarea terenurilor de către Agenţia de Cadastru să se facă gratis, iar legea a fost votată în Senat lunea trecută de către un PNL coalizat cu PDL, PPDD şi UDMR contra PSD-PC; aceasta ar fi picătura care a umplut paharul, conform premierului. Dincolo de aceasta însă, mai mult a contat scandalul mediatic stârnit de Stănescu prin demisia, alături de alţi patru liberali, din comisia de anchetă a posibilei încălcări a imunităţii diplomatice a judecătorului CEDO Corneliu Bârsan, prin interceptări telefonice orchestrate de SRI şi DNA în virtutea legii siguranţei naţionale, cu scopul de a proba suspiciunea de corupţie asupra soţiei lui Bârsan.

Sorin Roşca-Stănescu, mereu dornic de luptă contra lui Ponta, a acuzat PSD că blochează comisia fiindcă ancheta  ar fi ajuns la Traian Băsescu şi la directorul SRI, Liviu Maior, lucru care nu i-ar conveni premierului. Hazliu este însă că în USL există un consens (concretizat şi într-un proiect de lege promovat de un pesedist) că demantelarea epocii Băsescu trebuie să treacă şi prin interzicerea folosirii de către procurori pentru cauze penale uzuale a interceptărilor telefonice cu mandat obţinut în virtutea legii siguranţei naţionale.

Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, condusă de Georgian Pop (PSD), a explicat în martie că s-a autosesizat în cazul Bârsan şi că a făcut deja o primă anchetă care nu a dovedit existenţa unor interceptări în condiţiile legii siguranţei naţionale. Senatul a aprobat însă atunci cererea lui Roşca-Stănescu de înfiinţare a unei comisii separate pentru cazul Bârsan, lucru catalogat (corect) de Monica Macovei drept o încercare de intimidare în general a procurorilor şi a judecătorilor care emit mandate de interceptare.

Dar e de natură scandalul stârnit de Stănescu să submineze decisiv coeziunea USL? Fisura între PSD şi PNL se manifestă, deşi în surdină, în multiple zone de decizie politică, aşa cum am văzut în ultimele luni, de la chestiunea confiscării averilor ilicite şi până la cea a impunerii unei taxe de solidaritate de 10% pentru bugetarii cu salarii sau pensii de peste 1.000 de euro pe lună.

Chestiunea modificării Constituţiei pentru legiferarea dreptului statului de a expropria averi sau bunuri folosite la infracţiuni ori pentru cauze de utilitate publică, de pildă, şi-a găsit răspunsuri diferite în interiorul puterii. Premierul Victor Ponta a insistat că articolul 44 privind proprietatea trebuie revizuit, pentru că el nu acoperă situaţii concrete care nu pot fi rezolvate în condiţiile actuale (valorificarea maşinilor confiscate provenite din furt ori eliberarea unor terenuri pentru construcţii de autostrăzi). Şeful comisiei de revizuire a Constituţiei, Crin Antonescu, a insistat însă că regimul proprietăţii nu trebuie "fragilizat", întrucât articolul 44 acoperă suficient orice situaţie descrisă de premier.

De aceeaşi parte a baricadei cu Antonescu s-a situat de această dată preşedintele Traian Băsescu, care a amintit că există deja o lege privind confiscarea extinsă a bunurilor rezultate în urma infracţiunilor şi că aplicarea ei riguroasă ar rezolva toate problemele.