Teoria valului progresiv de dezvoltare a fost lansata de un economist maghiar si capata plauzabilitate daca luam ca punct de plecare Viena, iar ca moment initial a doua jumatate a anilor ‘80, cand au debutat reformele economice in Ungaria. "Avantul din ultimii ani in partea de vest a Romaniei se incadreaza bine in modelul valului ce inainteaza progresiv", apreciaza Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania.

Chiar daca ofera o explicatie (simplista, e drept) si sugereaza o tendinta si un pronostic, teoria valului progresiv nu poate fi insa un model exhaustiv pentru ca, desigur, realitatile de pe teren sunt complexe. Cu alte cuvinte, dezvoltarea diferitelor regiuni ale Romaniei nu are loc liniar pentru ca tine cont de numeroase conditionari care fac ca, in unele zone, sa avem de a face cu un tsunami al dezvoltarii, iar in altele cu mult prea linistite valurele. Caci exista cativa factori care pot influenta dinamica unei regiuni: mostenirea istorica, locatia geografica (apropierea de Vest) si accesul lesnicios la piete si la resurse.

Asa-zisa mostenire dezastruoasa aplica un coeficient serios teoriei valului progresiv. "Distribuirea uniforma a fabricilor si uzinelor pe intreg teritoriul tarii a creat doar o aparenta omogenitate sociala si structuri economice neviabile, care au disparut imediat ce s-a ridicat clopotul de sticla care le proteja", a declarat Sorin Ionita pentru BUSINESS Magazin.

Asa se explica de ce, la inceputul anilor 1990, Romania era dominata de orase si zone intregi monoindustriale si o retea incalcita de subventii incrucisate intre ramuri si regiuni care facea practic imposibil de stiut ce este economic viabil si ce nu. Natural si/sau ca urmare a presiunii UE sau a institutiilor financiare internationale, aceste distorsiuni si aranjamente neviabile au inceput sa fie, treptat, eliminate. Au ramas in loc, aspre, cifrele.

Un studiu publicat saptamana trecuta de Societatea Academica din Romania ("Dezvoltare regionala. Convergenta sau divergenta?") demonstreaza stiintific ceea ce toata lumea stia, si anume ca si acum, la fel ca la inceputul anilor 1990, partea de vest a tarii este mai dezvoltata decat cea de est, ca nordul e mai avansat decat sudul. Astfel, se arata in studiul SAR, cresterea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, in termeni reali, nu a fost uniforma pe intreg teritoriul Romaniei.

De exemplu, Regiunea 8 (Bucuresti-Ilfov), care a beneficiat si de un start mai bun decat celelalte regiuni, a avut parte de cresteri mult mai importante decat regiunile Sud, Sud-Est sau Nord-Est. Nu exista inca cifre pentru anul 2004, dar este foarte probabil ca zona Bucuresti-Ilfov sa-si fi dublat deja PIB/cap de locuitor fata de anul 1998. Acest lucru arata ca, in anii buni, regiunile cele mai dezvoltate se dezvolta mult mai repede decat cele sarace, iar in anii slabi scad mai putin, crede Sorin Ionita.

De altfel, Regiunea 8 este, de departe, vedeta regiunilor de dezvoltare din Romania. Aici se platesc cele mai mari salarii si tot aici se observa ca exista o tendinta clara: paritatea puterii de cumparare se apropie rapid de media pe UE.

Oricum, spune Sorin Ionita, sansa Romaniei o reprezinta tocmai procesul de integrare europeana, o noutate istorica absoluta in partea noastra de lume. "Niciodata nu a existat in Europa de Est o interventie externa atat de consistenta si institutionalizata precum cea oferita de UE, prin suportul tehnic, financiar si politic in favoarea dezvoltarii pus la dispozitie intr-un crescendo evident in ultima decada."

Tocmai pentru ca suportul tehnic si financiar sa fie mai lesnicios si pentru ca banii Europei sa poata veni, sa fie intr-un numar cat mai mare si sa fie cheltuiti cat mai eficient, in Romania au fost create, "prin asociere voluntara", opt regiuni de dezvoltare cu o populatie medie de 2,8 milioane de locuitor fiecare.

Potrivit celor negociate in cadrul capitolului 21 (Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale), cele opt regiuni nu au statut administrativ sau personalitate juridica si urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS), avand nivelul NUTS II. Asa cum am aratat, nivelul de dezvoltare in cele opt regiuni nu e insa uniform si nici nu se poate face o prognoza matematica pentru dezvoltarea ulterioara.

Un alt factor perturbator, alaturi de mostenirea istorica, este cel demografic. Este vorba, pe de o parte, despre imbatranirea accelerata a populatiei. Fenomenul se intalneste si in vestul Europei (14% din populatie are peste 65 de ani) si e raspandit pe intreg teritoriul Romaniei (12%). Se manifesta insa diferit in fiecare regiune, lucru care duce si la o discrepanta in ce priveste rata dependentei sociale. Studiul SAR arata ca in regiunile de centru si nord-vest procentul de persoane in varsta este de 9%; in sud si sud-vest acest procent urca la 13% din numarul de locuitori.

Avand in vedere ca tinerii care se nasc in aceste zone sunt atrasi puternic de Regiunea 8 adiacenta (in special de Bucuresti), este de asteptat o depopulare graduala a acestei parti de tara, se arata in studiul citat. Ar putea rezulta de aici o oportunitate economica, respectiv concentrarea terenurilor si a activitatilor productive legate de agricultura, in special in Campia Romana. Dar aceasta schimbare de profil economic va fi insotita de consecinte sociale greu de administrat, crede Ionita.

Un alt factor cu impact social, legat inclusiv de imbatranirea accelerata a populatiei in anumite zone, este dat de raportul intre numarul de pensionari (de stat) si cel de angajati (zonele din sud stau cel mai rau la acest capitol). O cauza este inchiderea intreprinderilor neviabile, "rezolvata" prin pensionari anticipate. A fost o reactie in lant.

Pensionarii au migrat spre zona rurala, ceea ce a dus la subocuparea fortei de munca necalificate din Romania si la cifre paradoxale: desi Romania este o tara aflata in plina reforma economica, somajul este foarte mic (Istvan Jakab, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice declara in urma cu o saptamana ca rata somajului a ajuns la 6,2%). "Aceste cifre ascund faptul ca in zona rurala multi oameni de varsta activa sunt practic someri care isi fac de lucru pe langa casa si gradina", apreciaza Sorin Ionita.

Emigratia e un alt fenomen cu impact demografic major asupra regiunilor de dezvoltare. Se poate spune ca eliminarea vizelor Schengen, in 2002, a dus la un adevarat fenomen: in jur de trei milioane de romani sunt plecati la munca in strainatate, aducand in tara, anual, mai multi bani decat asistenta oficiala prin programe de pre-aderare sau investitiile straine directe.

Exista insa si un revers al medaliei - o oarecare depopulare. Deocamdata, cele mai afectate de plecarile in strainatate sunt regiunile din est si nord. In fine, a mai existat un fel de migratie interna, o inversare a tendintei de urbanizare din ultimele decenii, data de plecarea unor oraseni catre sate, in special in estul si nord-estul tarii, cu precadere in pe-rioada 1994-2000.

Un raspuns la dezvoltarea diferita a regiunilor ar putea fi redesenarea lor, cred reprezentantii UDMR. Ei spun ca regiunile sunt prea mari, in unele populatia depasind 3 milioane de locuitori. "Poate facem regiuni mai mici si mai eficiente", declara zilele trecute Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului. Ideea nu e noua, fiind sustinuta de mai multa vreme de liderii UDMR. "Actualele regiuni nu sunt functionale si dorim reorganizarea lor", este optiunea lui Marko Bela, care are si functia de ministru de stat in guvernul Tariceanu.

Exemplul clasic de impartire nefericita pe care il dau oficialii UDMR este regiunea Sud-Est din care fac parte judete precum Vrancea si Constanta care nu au nici in clin, nici in maneca unele cu altele. Liberalii sunt si ei deschisi unei discutii. "O reasezare a regiunilor economice de dezvoltare ar trebui sa tina cont de realitatile de astazi ale Romaniei", a declarat purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, care considera ca fondurile alocate de UE pentru dezvoltarea regionala pot contribui la echilibrarea zonelor din punct de vedere economic si "nu numai".

Liderii PSD au insa pareri diferite. Ei considera ca o eventuala reorganizare ar pune in pericol integrarea Romaniei in UE pentru ca ar influenta acordarea de fonduri europene. "In realitate, in spatele unor considerente economice, intentia UDMR este aceea de infiintare a Regiunii de Dezvoltare a Tinutului Secuiesc", sustine liderul PSD Covasna Adrian Casunean. Spusele lui se bazeaza pe insistenta cu care radicalii din UDMR si reprezentantii UCM cer infiintarea unei regiuni autonome a secuilor, pe teritoriul fostelor Scaune Secuiesti.

Adeptii acestei solutii au sustinere inclusiv la nivelul Parlamentului European, ceea ce face ca rezolvarea problemei sa nu poata fi eludata, pana la urma. Intr-un fel sau in altul. Solutia nu trebuie insa sa fie una de natura politica, ci una cu eficienta maxima in domeniile social si economic.

Printre solutiile gasite de autoritati pentru dezvoltarea mai uniforma a regiunilor se afla alocarile de fonduri si proiectele de infrastructura de transport. Ambele masuri au fost criticate. Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, a semnalat faptul ca, in perioada 2000-2004, judetele din Transilvania au primit fonduri mult mai mici decat alte zone ale tarii pentru dezvoltarea retelelor de apa si a drumurilor din mediul rural, respectiv pentru constructia de locuinte si sali de sport. Prin urmare, Borbely le cere colegilor de guvern sa indrepte aceasta stare de lucruri.

Nici dezvoltarea prin proiecte de infrastructura de transport nu pare o solutie sigura, desi se consuma multa energie in acest sens. Sorin Ionita considera ca aceste proiecte sunt supralicitate si nerealiste si nu vor aduce mare lucru in plus intrucat ar fi menite sa deserveasca un boom economic acolo unde el exista deja si e limitat de infrastructura deficitara actuala.

Exista, in fine, doua variante, cea a interventiei de sus in jos si cea a dezvoltarii de jos in sus. Potrivit liderului PSD Mircea Geoana, decalajele interne intre regiuni, urban / rural, majoritate saraca/minoritate bogata pot fi reduse de sus in jos. "Doar asa vom reduce si decalajul de dezvoltare care inca ne separa de Uniunea Europeana."

Sorin Ionita are o alta parere: "Dezvoltarea este ceva prea complicat si eluziv pentru a putea fi generat de sus in jos, oricat de bine intentionate ar fi guvernele. I se pot crea conditii favorabile, atunci cand exista resurse pentru asta, dar in afara de lucruri cu totul generale precum un mediu de afaceri competitiv, reducerea coruptiei si institutii stabile, nu e foarte clar ce altceva s-ar mai putea include intr-un astfel de pachet de conditii favorabile cu efect garantat".

Teoria valului progresiv de dezvoltare este, asadar, doar un model teoretic simplist si general, cam ca legile lui Newton fata de teoria relativitatii a lui Einstein. Ca toate lucrurile enuntate simplu, este insa foarte posibil ca pronosticul care decurge din aceasta teorie, acela ca orizontul de dezvoltare a Romaniei, pe intreg teritoriul ei, este de 15-20 de ani, sa se adevereasca.

Tot asa cum este foarte posibil ca si la acel moment decalajele dintre diferitele regiuni din Romania, mai mari sau mai mici, sa fie chiar mai mari decat acum. De vina ar putea fi atat diferite tsunami-uri de dezvoltare, cat si acele realitati de pe teren care fac din Romania o zona inca atat de imprevizibila. Cu farmecul de rigoare.