Tiberiu Moisă, director general adjunct Mid Corporate şi IMM în ca­drul Băncii Transilvania, cea mai ma­re bancă de pe piaţa românească, con­si­deră că antreprenorii ar trebui să ana­lize­ze situaţia actuală de criză la nivel macroeconomic, să găsească sec­toarele şi domeniile care pot repre­zenta opor­tu­nităţi pentru Româ­nia şi să mizeze pe resursele pe care le are ţara la dispoziţie în prezent. Astfel, criza economică gene­rată de pandemia de Covid-19 poate re­pre­zen­ta o oportunitate pentru România.

El a fost prezent în cadrul celei mai mari videoconferinţe pentru antrepre­nori „Cum trecem îm­preună criza“, organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania alături de Scandia Food.

Banca Transilvania a raportat pen­tru 2019 un profit net de 1,62 mld. lei, cel mai mare nivel din ultimii patru ani, iar activele băncii se situau la finele anului trecut la 91,7 mld. lei, depăşind cu 17,8% nivelul din 2018. Banca are 64,66% capital românesc, peste 31.000 de investitori direcţi şi 7 milioane de investitori indirecţi.

Ce a mai spus TIBERIU MOISÂ:

► Dacă reuşim să ne întoarcem ochii de la zbaterea pe care o are antreprenorul la nivel micro şi să ne uităm la nivelul macro, poate să existe o oportunitate istorică pentru economia românească. Sigur, ea are nevoie de management şi de gestiune, dar poate să fie o oportunitate să redresăm anumite dezechilibre, să începem să plusăm mai mult pe piaţa internă, pe consumatorii noştri. Trebuie să fim obsedaţi nu de ceea ce nu avem ca ţară, ci de ceea ce avem şi de cărţile pe care putem miza.

► Trebuie să redresăm anumite deficite care pun presiune pe finanţele publice şi să folosim finaţele publice cât mai inspirat, relansând programe investiţionale în infrastructura de sănătate, spre exemplu, sau infrastructura din agricultură, acest lucru ar putea să aibă un efect de vector care să menţină puterea de cumpărare a populaţiei în economie.

► Ce facem cu economia funcţională, partea care merge? Acolo unde oamenii merg în fiecare zi la serviciu, care produc sau vând ceva? Am stabilit o prioritate în bancă pe facilitatea companiilor româneşti la programul de susţinere formulat de guvern, care dacă are curea de transmisie bună, iar aceste fonduri ajung repede în economie, am putem vedea un efect de multiplicare. Astfel, vrem să contribuim cât de mult pentru a garanta cel mai mare volum de garanţii care să ajungă în economie, care ar ajuta la revenirea economiei.

► Viaţa de dinainte de luna februarie nu era cea mai sustenabilă pentru economia românească. Deficitele comerciale - importuri mai mari decât exporturi, importăm mai multe alimente decât consumăm pe piaţa internă, inclusiv la sectoare care ar trebui să fie dominant româneşti.

► Fluxurile dintre companii s-ar putea să se întrerupă. Creditul comercial, furnizor este foarte mare, dar este normal să fie mare.

► Fluxul de valori dintre companiile care sunt încă active trebuie să rămână intacte, iar acestea trebuie să îşi plătească datoriile între ele pentru a nu exista blocaje. Dacă avem comportamente responsabile pentru ca businessul să fie stabil şi să meargă mai departe şi cu cât extindem aceste valori mai departe, aceste lanţuri valorice nu se rup, iar dacă fiecare propagă un comportament responsabi în jurul lui, aceste lanţuri nu se rup.

► Deşi avem acces să vedem multe experienţe individuale, ne interesează modul în care companiile se poartă unele cu altele şi cum influenţează aceste comportamente, pentru a ocroti acest flux. Încercând să supravieţuiască, fiecare companie trebuie să facă lucruri care să nu deranjeze pe alţii.

► Cele două priorităţi - susţinerea clienţilor care au nevoie de restructurare, şi susţinerea economiei care merge, unde există confuzie, simplul fapt că se vinde, că unele sectoare par că merg bine - precum industria alimentară-, nu înseamnă că acolo nu există probleme sau că ele chiar merg bine. Aceste sectoare au nevoie de sprijin şi sunt între sectoarele pe care ne vom baza mai departe.