Dupa luni de proteste, vanzari de utilaje la fier vechi, singura sansa de relansare pentru uzine ca Republica Bucuresti pare sa fie mult blamatul ajutor de stat. De darnicia guvernamentala ar putea profita si alte 20 de societati din siderurgie. Nu va fi insa de ajuns.

O data cu inchiderea negocierilor de aderare (decembrie 2004), Uniunea Europeana strangea robinetul pentru subventii acordate celor mai importante companii siderurgice din tara.

Saptamana trecuta, insa, surpriza: ministrul economiei, Codrut Seres, declara ca acele companii siderurgice care nu au primit pana acum ajutor de stat pot cere sprijin financiar pentru restructurarea activitatilor. Asadar, investitorii ar putea cumpara societati falimentare pentru ca, mai apoi, sa solicite subventii de la stat. Avantajele pentru o companie deja prezenta in Romania vor fi, insa, minime, intrucat ele nu-si pot transfera catre o alta societate beneficiul ajutorului acordat. In aceste conditii, este greu de crezut ca va mai fi cineva dispus sa restructureze o societate falimentara gandindu-se numai la facilitatile acordate de stat.

In ultimii ani, au trecut de la bugetul de stat la cele sapte combinate siderurgice din Romania 50.000 miliarde de lei (1,8 miliarde dolari). "Cei sapte magni-fici" sunt Sidex Galati si Siderurgica Hunedoara, detinute de grupul anglo-indian Mittal Steel (care a primit 80% din suma), CS Resita (controlat de grupul rusesc TMK), COS Targoviste si Industria Sarmei Campia Turzii (aflate in proprietatea consortiului Mechel, cu actionari rusi), Donasid Calarasi (achizitionat de firma italiana Beltrame) si de Otelu Rosu - aflat in lichidare.

Restul companiilor din domeniu, printre care Republica, Laminorul Braila, Ispat Petrotub Roman, Artrom Slatina sau Ispat Tepro Iasi, nu au beneficiat de nici un fel de ajutor de stat, spun oficialii minsteriali. Unele dintre ele, precum Petrotub, Artrom sau Tepro, privatizate in 2002-2003, s-au pus deja pe picioare. Altele, precum Laminorul sau Republica au ajuns in situatia de a vinde din active ca sa poata plati salarii.

In aceste conditii, cine poate fi interesat de preluarea "gaurilor negre"? Mai ales ca revigorarea vechilor unitati de productie pare putin probabila. Iar in subventii, chiar daca promise, nu mai crede nimeni. In privinta subventiilor, declaratiile noilor oficiali MEC le contrazic flagrant pe cele ale vechilor oficiali MEC, facute in urma cu o luna.

"Data de 31 decembrie 2004 este limita la care se mai pot acorda ajutoare de stat. Dupa aceasta data, nu mai primeste nimeni", spunea, in decembrie, secretarul de stat de atunci, Georgeta Molosaga.

Exista, in acest sens, si  documentele semnate de Romania cu Uniunea Europeana. La inchiderea negocierilor, Bucurestiul se angaja de asemenea sa limiteze si capacitatile de productie ale tuturor societatilor din industrie la plafonul de 9,1 milioane tone de otel lichid si, respectiv, 9,2 milioane tone de produse laminate la cald. Actualii jucatori de pe piata nu se arata interesati de celelalte societati siderurgice care nu au primit ajutoare de stat, si nici de realizarea unor combinate noi.