Regatul Unit, deşi nu este o ţară afectată de cutremure, iar prin legislaţie controlează îndeaproape starea clădirilor, şi-a propus ca piaţa să construiască 1,5 milioane de locuinţe în următorii cinci ani. Mai mult, britanicii au prezentat un studiu prin care arată cum dezvoltarea va avea un impact pozitiv asupra PIB-ului, în timp ce în România reducerea numărului autorizaţiilor de construire emise, a afectat şi va afecta produsul intern brut.

Având în vedere populatia de 67 mil. locuitori, ar veni în UK o locuinţă nouă la 45 de persoane. În România, în ultimii cinci ani s-au construit 351.500 de locuinţe, la o populaţie de 19 milioane de locuitori, adică o locuinţă nouă la 54 de persoane. Pe de altă parte, dacă în Bucureşti există un stoc important de locuinţe construite înainte de 1977, din care o parte aflată în stare avansată de degradare, nu acelaşi lucru se întâmplă în UK.

Pe social media apar locuinţe la vânzare construite înainte de 1977 sau de realizarea sistemului centralizat de termoficare şi în multe dintre ele sunt vizibile improvizaţii care nu respectă nici cele mai mici norme de siguranţă - sobe de teracotă în care s-a introdus ţeavă de gaz cu arzător, calorifere electrice de 2-3 kW în condiţiile în care instalaţia electrică este în multe cazuri cea originală, veche de peste 60-70 de ani.

Mai mult, există multe clădiri neexpertizate, vechi, care în acte pot părea sigure. În realitate nimeni nu ştie, dar în special în zona centrală apartamentele din clădirile respective sunt închiriate în regim Airbnb turiştilor.

În România sunt blocate proiecte imobliare pentru că infrastructura publică nu ţine pasul, însă nici autorităţile nu accelerează - dacă în zona Barbu Văcărescu – Dimitrie Pompeiu s-au construit birouri pentru 100.000 de corporatişti, primăria abia acum modernizează linia de tramvai. În Vest infrastructura este construită simultan sau înaintea dezvoltării imobiliare, în timp ce în Bucureşti sau în România în general infrastructura vine chiar şi la 20 de ani după. Un exemplu este zona Prelungirea Ghencea, unde primele blocuri s-au construit acum 18 ani şi nici acum nu există un drum modernizat, linie de tramvai sau o conexiune civilizată cu oraşul, deşi autorităţile au emis autorizaţii şi au încasat bani din taxe şi impozite, fără a livra altceva decât promisiuni.

Mai mult, un studiu recent realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti, prin programul Bucureştiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureştiul nu este pregătit pentru un cutremur major, dar nici măsuri concrete nu sunt adoptate, iar principalele bulevarde sunt dominate de clădiri vechi, într-o stare tot mai avansată de degradare, iar Magheru sau Calea Victoriei sunt exemple. În plus, aproape jumătate dintre respondenţi (45%) nu au luat încă măsuri de protecţie, deşi recunosc că ar trebui. În prezent, doar 23% dintre bucureşteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri şi doar 15% şi-au făcut un plan de acţiune în caz de cutremur. Cercetarea scoate la iveală o criză de încredere, lipsa unei culturi a pregătirii şi semnalează nevoia urgentă de acţiune.

Realitatea din Bucureşti? Vineri dimineaţă, 31 ianuarie 2025, în jurul orei 11:30, mai mulţi suporteri ai echipei Manchester United, majoritatea străini la acea oră, aşteptau jucătorii să iasă din hotelul The Marmorosch din Bucureşti, unde au fost cazaţi pentru meciul cu FCSB de joi seară.

Când ies din hotelul de cinci stele, The Marmorosch Bucureşti, primul lucru pe care îl văd jucătorii este o clădire în paragină, cu bulină roşie şi într-o stare estetică deplorabilă. Este vorba de clădirea din faţa hotelului. Pe aceeaşi stradă, austriecii de la S plus B vor să construiască un proiect de birouri cu hotel şi zonă comercială, însă nu obţin autorizaţiile necesare

Dacă Oradea, oraş fără risc seismic, de mai bine de 15 ani duce o luptă aprigă împotriva clădirilor în stare avansată de degradare, iar primăria Oradea a identificat o serie de soluţii pentru a consolida şi reface clădirile vechi, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în Bucureşti, oraşul “Atenţie cade tencuiala!”.

Cum procedează UK pentru a încuraja construcţia de proiecte noi - la final de martie, OBR – (Office for Budget Responsibility - Biroul pentru Responsabilitatea Bugetară) concluzionează că reformele de planificare vor aduce construcţia de locuinţe la cel mai înalt nivel din ultimii 40 de ani.

OBR estimează că ridicarea de noi locuinţe va atinge cel mai înalt nivel din ultimii peste 40 de ani ca rezultat al reformelor de planificare ale guvernului britanic până în 2029/30 – aducând Marea Britanie mai aproape de Planul pentru Creştere cu obiectivul de 1,5 milioane de locuinţe.

Organismul de supraveghere economică prevede, de asemenea, o creştere de 0,2% a PIB-ului până în 2029/30 datorită reformelor de planificare – în valoare de aproximativ 6,8 miliarde de lire sterline la preţurile actuale.

Pentru o politică fără costuri, acesta este cel mai mare efect de creştere pozitivă pe care OBR l-a luat în considerare – protejând totodată 3,4 miliarde de lire sterline pentru serviciile publice din Marea Britanie.

Reformele guvernului britanic în domeniul planificării sprijină constructorii pentru a livra 170.000 de locuinţe suplimentare până în 2029/30 – sporind numărul locuinţelor construite cu 30% în acel an după un nivel scăzut de construcţie de locuinţe în 2025-26.

Aceasta aduce Marea Britanie cu un pas mai aproape de misiunea Planului pentru Schimbare al guvernului de a construi 1,5 milioane de noi locuinţe în timpul acestui parlament, OBR confirmând că guvernul este pe cale să construiască încă 1,3 milioane de locuinţe până la sfârşitul acestui mandat. Reformele ulterioare, cum ar fi Legea Planificării şi Infrastructurii, strategia pe termen lung a guvernului în domeniul locuinţelor şi noul Program pentru Locuinţe Accesibile – pentru care guvernul a făcut o plată iniţială de 2 miliarde de lire sterline la final de martie – nu sunt reflectate în previziune şi vor ajuta la atingerea obiectivului de 1,5 milioane.

Ca urmare a reformelor de planificare, organismul de supraveghere economică al Regatului Unit consideră, de asemenea, că economia va fi cu 0,2% mai mare până în 2029/30, valorând aproximativ 6,8 miliarde de lire sterline la preţurile de azi.

OBR a concluzionat de asemenea în prognozele lor că acest procent ar putea creşte la peste 0,4% în 2034/35 – ceea ce înseamnă miliarde de lire sterline în plus pentru servicii publice precum NHS (sistemul naţional de sănătate) şi mai multe locuri de muncă în construcţii pentru a construi case pentru familiile muncitoare.

Pentru o politică fără costuri, acesta este cel mai mare efect de creştere pozitivă pe care OBR l-a prognozat vreodată.

Stimularea PIB-ului este determinată de:

@ Productivitatea mai mare în sectorul construcţiilor, prin aducerea terenurilor de la marginea celor mai mari oraşe şi localităţi în utilizare mai productivă, costuri de planificare mai mici şi eliminarea constrângerilor artificiale impuse de planificare care împiedică extinderea sectorului construcţiilor.

@ Un flux mai mare de „servicii de locuinţe” – vor fi mai multe locuinţe pentru acelaşi număr de persoane, permiţând formarea de noi gospodării (de exemplu, oameni care se mută din casa părinţilor într-o casă proprie). Aceasta creşte PIB-ul prin plata mai multor chirii (unde noile locuinţe sunt închiriate) sau prin „chiriile imputate” (ceea ce reflectă cât ar plăti proprietarii locuinţelor pentru a-şi închiria casa pe piaţa liberă).

@ Dincolo de prognoza pe cinci ani, disponibilitatea mai mare a locuinţelor creşte mobilitatea muncii, ceea ce contribuie în continuare la creştere, permiţând persoanelor să se mute în locuri cu productivitate ridicată.

@ Casele vor fi construite pe parcări şi benzinării dezafectate, în timp ce peisajele naţionale şi siturile de interes ştiinţific special vor continua să fie protejate. Ghidurile guvernamentale asigură că Centura Verde nu va fi fundamental afectată.

Realitatea din România? Lipsa autorizaţiilor şi încetinirea tranzacţiilor din Bucureşti vor „şterge“ 10 mld. euro din economie între 2022 şi 2026. Contribuţia Bucureştiului la formarea PIB-ului la nivel naţional a scăzut cu 2,4 puncte procentuale din 2019 până în 2021, estimarea pierderilor pentru veniturile fiscale fiind de 17,2 miliarde de lei (3,45 miliarde de euro) până în 2026, arată principalele concluzii ale primului studiu de impact privind blocajul procesului de autorizare din Bucureşti, potrivit datelor prezentate de asociaţia investitorilor imobiliari BREC - Bucharest Real Estate Club.

Guvernul britanic va consulta, de asemenea, politici pentru a sprijini un sistem de planificare mai simplificat şi mai consistent. Ca parte a realizării obiectivului din Planul pentru Schimbare de a livra 1,5 milioane de locuinţe până la sfârşitul acestui Parlament, guvernul va publica o Strategie pe termen lung pentru locuinţe şi s-a angajat să prezinte detalii despre noile investiţii guvernamentale în locuinţe sociale şi accesibile la Revizuirea Cheltuielilor de anul acesta, după plata iniţială de 2 miliarde de lire sterline anunţată, precum şi confirmarea planurilor guvernului de a oferi certitudine pentru programul transformator de construire a noii generaţii de oraşe noi.

Guvernul britanic a modernizat politica Centurii Verzi pentru a se asigura că dezvoltarea este permisă pe terenuri de centură gri de calitate inferioară, inclusiv parcări şi benzinării dezafectate, asigurând în acelaşi timp că terenurile protejate din motive de mediu, inclusiv peisaje naţionale şi situri de interes ştiinţific special, continuă să fie protejate.