Aproape jumătate dintre români sunt de părere că mai puţin de jumătate dintre măsurile propuse în Sănătate au fost implementate, iar 31% consideră că niciuna dintre măsurile menite să îmbunătăţească sistemul nu au fost puse în practică, arată studiul „Sănătatea ca o prioritate” realizat de  GfK pentru Local American Working Group (LAWG), informează Ziarul Financiar.

„Realitatea este că sistemul de sănătate este cronic subfinanţat şi astfel România, prin comparaţie cu statele Uniunii Europene, se află pe ultimele locuri la mulţi dintre indicatorii de sănătate: speranţa de viaţă sănătoasă este cu 3 ani mai redusă faţă de media UE, speranţa de viaţă este cu 6 ani mai redusă faţă de medie, decesele evitabile ating peste 49%. România alocă cheltuielilor cu sănătatea 33% din media europeană, acestea în condiţiile în care românii se confruntă cu lipsa accesului la medicamente şi la servicii medicale de calitate, ceea ce, conform Eurostat, se traduce prin faptul că un român are o speranţă de viaţă sănătoasă de doar 59 de ani”, a declarat prof. dr. Ion Anghel, expert al campaniei „Votez pentru Sănătate”.

O problemă poate la fel de importantă ca subfinanţarea este eficienţa cheltuielilor din sistem, în condiţiile în care cheltuielile de sănătate suportate de CNAS au crescut de la 211 la 248 euro pe locuitor în perioada 2008-2015, dar speranţa de viaţă sănătoasă s-a redus de la circa 62 de ani la doar 59 ani în aceeaşi perioadă. Pentru realizarea studiului au fost intervievaţi pacienţi, farmacişti, cadre medicale, studenţi la medicină, manageri de spitale, concluzia lor fiind că sectorul are nevoie de o strategie pe termen lung. Legea Sănătăţii, intrată în vigoare în anul 2006, a suferit pe parcursul ultimului deceniu 88 de modificări. Numai în ultimii patru ani au fost 650 de schimbări ale articolelor din legislaţie prin 46 de acte normative.