Guvernul Ciolacu a făcut, la trei luni din 2024, un deficit bugetar record, de 36 mld. lei, adică 2% din PIB-ul care ar urma să fie de aproximativ 1.700 de lei în 2024. Cu mai multe ocazii, premierul sau alţi membri ai cabinetului de miniştri au spus că de vină sunt cheltuielile militare pentru creşterea deficitului. Cifrele de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) arată însă că doar 4,4 mld. lei au fost cheltuiţi pentru achiziţii de tehnică şi armament militar. Or, deficitul bugetar a ajuns la 36 mld. lei, iar la „cheltuieli de capital” sunt consemnate de către Finanţe plăţi de 15 mld. lei, triplu faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut.

„În perioada ianuarie-martie 2024, prin Direcţia generală pentru armamente, au fost efectuate plăţi pentru înzestrarea Armatei Române în valoare de 4,4 miliarde lei”, a transmis Ministerul Apărării Naţionale, într-un răspuns adresat ZF.

De altfel, guvernul a mai spus că alocă sume record pentru Apărare, în special în situaţia în care de doi ani România s-a trezit cu un război la graniţă. Pentru 2023, România a alocat un buget de 2,5% din PIB destinat apărării, dar cheltuielile efective au fost, atunci când s-a tras linie la final de an, de numai 1,6% din PIB.

Din datele de la MApN reiese clar: deficitul bugetar record de 36 mld. lei din T1/2024 şi triplarea cheltuielilor cu investiţiile din bugetul de stat (15 mld. lei) sunt departe de a putea fi justificate de cheltuieli cu înzestrarea Armatei, care au fost de numai 4,4 mld. lei.

Cheltuielile de capital, adică investiţiile de la bugetul de stat, au fost de 15 mld. lei în T1, triple faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cum este clar că triplarea nu vine din cheltuieli militare, intuitiv majorarea cheltuielilor cu investiţiile ar trebui să vină din lucrări de infrastructură: autostrăzi, căi ferate, infrastructură energetică, poduri etc. Datele merg, de obicei, mână în mână: dacă la Finanţe se văd majorări ale cheltuielilor de capital, la INS se văd creşteri ale volumelor de lucrări de infrastructură. În T1/2024, însă, datele sunt divergente: lucrările de infrastructură scad (-1%) în primele două luni din an, dar cheltuielile cu ele se triplează.

Cum se explică? Analiştii financiari au spus în mai multe rânduri, încă de la finalul lui 2023: ca în fiecare an, guvernul a amânat cheltuieli pe final de an, ca să cosmetizeze deficitul bugetar. Sunt plăţi pentru infrasructură, dar sunt plăţi pentru lucrări din 2023. În mod firesc, dacă plăţile au întârziat, lucrările nu au mai avansat şi aşa se explică şi stagnarea volumului de lucrări de infrastructură de la INS.

De unde a mai venit deficitul? Cifrele vorbesc singure: guvernul şi-a bugetat să crească cheltuielile cu salariile bugetarilor cu 11% şi cu bunuri şi servicii cu 6%. La trei luni din an, cheltuielile cu salariile cresc cu 20%, la 37 mld. lei, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 24%, la 21 mld. lei.

Principalele coordonate ale cheltuielilor bugetare în T1/2024:

·      36 mld. lei deficit bugetar

·      15 mld. lei cheltuieli de capital de la buget, din care 4,4 mld. lei cheltuieli ale Armatei

·      -1% a fost creşterea volumului de lucrări de infrastructură în primele două luni din an

·      37 mld. lei au fost cheltuielile cu salariile bugetarilor, +20%

·      21 mld. lei a cheltuit guvernul cu bunuri şi servicii, +24%

Să revină la o creştere de cheltuieli cu salariile de 11% va fi o misiune foarte complicată pentru guvern. Dacă nu au ieşit deja în stradă, aproape toate categoriile de bugetari se pregătesc să protesteze sau ameninţă cu greve pentru salarii mai mari.

Guvernul are un deficit programat de 5% din PIB în 2024, însă nu mai crede nimeni în el. Principalele instituţii internaţionale, inclusiv Comisia Europeană sau agenţiile de rating, deja văd pentru 2024 un deficit bugetar mai mare chiar decât cel de anul trecut, când diferenţa dintre veniturile guvernului şi cheltuielile sale a fost de -5,7% din PIB, mult peste ţinta asumată, de 4,4% din PIB.

Care au fost principalele achiziţii ale Armatei Române în primele trei luni din an:

•           echipamente de comunicaţii;

•           echipamente pentru forţe terestre – platforme de luptă;

•           echipamente pentru forţe aeriene – echipamente de avionică şi apărare antiaeriană;

•           echipamente pentru forţe navale – platforme de luptă şi apărare antinavă;

•           echipamente pentru forţe de operaţii speciale;

•           echipamente pentru suport logistic.