Scopul măsurii, prima adoptată de banca centrală după reconfirmarea în funcţie a regimului premierului Viktor Orban, este de a stimula astfel băncile străine să redirecţioneze fonduri estimate la 600-1.000 mld. forinţi (peste 3 mld. euro) către alte active ungureşti, în principal către obligaţiunile guvernamentale denominate în forinţi.

Măsura este menită astfel să reducă datoria externă şi dependenţa ţării de finanţarea în valută, fiind corelată cu intenţia de înlocuire a emisiunilor de titluri în valută planificate pentru anul acesta, în valoare de 1,3 mld. euro, cu emisiuni de titluri în forinţi cu scadenţe din ce în ce mai mari.

În acelaşi timp însă, o astfel de mişcare poate duce la deteriorarea rezervelor valutare ale ţării, dacă investitorii pur şi simplu pleacă, deşi momentul ales de banca centrală este bine ales - rezervele valutare erau la un maxim istoric de 36,2 mld. euro la finele lui martie, faţă de 30,8 mld. euro în septembrie trecut, datorită absorbţiei bune a fondurilor de dezvoltare de la UE şi datorită emisiunilor de obligaţiuni în valută lansate de guvern.

Din totalul datoriei publice a Ungariei, 42% este în valută. Conform unor statistici publicate anul trecut, creditele ipotecare în valută echivalau cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajungeau la echivalentul a 40% din PIB.