Vaccinul împotriva rujeolei ar putea fi mai puţin eficient la copiii născuţi prin cezariană
Vaccinul împotriva rujeolei, o boală gravă care a afectat milioane de vieţi înainte de introducerea sa, nu are acelaşi efect la toţi copiii. Prima doză de vaccin ar putea fi de 2,6 ori mai puţin eficientă la copiii născuţi prin cezariană, relevă un studiu.
Potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, şi de la Universitatea Fudan, China, prima doză de vaccin împotriva rujeolei ar putea fi de 2,6 ori mai ineficientă la copiii născuţi prin cezariană decât la cei născuţi prin naştere naturală. Oamenii de ştiinţă au arătat că la primii o singură doză de vaccin nu reuşeşte să provoace un răspuns imunitar suficient pentru a-i imuniza împotriva infecţiei, arătând în acelaşi timp că administrarea unei a doua doze induce o „imunitate puternică" împotriva bolii.
Studiul, citat de La Repubblica, a fost publicat în revista Nature Microbiology.
Înainte de introducerea vaccinului împotriva rujeolei, în anii 1960, şi de programele ample de vaccinare, epidemiile de rujeolă se produceau aproximativ o dată la doi-trei ani şi provocau aproximativ două milioane şi jumătate de decese în fiecare an. Vaccinarea a ajutat la reducerea semnificativă a incidenţei bolii, dar aceasta rămâne în continuare o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate: se estimează că în 2022 au murit de rujeolă 140.000 de persoane, majoritatea în ţările subdezvoltate şi mai ales copii sub cinci ani.
Cele şase regiuni ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au stabilit obiective de eliminare a rujeolei - ceea ce presupune atingerea unor niveluri foarte ridicate de imunitate în rândul populaţiei (cel puţin 95% acoperire vaccinală).
Dezvoltarea sistemului imunitar al unui copil este legată (şi) de microbiom, adică de setul de microorganisme din intestinul copilului. Iar în ultimii ani, mai multe studii au încercat să înţeleagă dacă naşterea naturală favorizează transferul acestor microorganisme de la mamă la nou-născut, care ar putea beneficia cumva de acest proces de „moştenire" a sistemului imunitar.
„Am constatat că modul în care ne naştem, prin cezariană sau prin naştere naturală", a explicat Henrik Salje, unul dintre autori şi profesor la Departamentul de genetică al Universităţii din Cambridge, „are consecinţe pe termen lung asupra imunităţii noastre la boli, pe măsură ce creştem. La copiii născuţi prin cezariană, vaccinul împotriva rujeolei este mult mai probabil să eşueze, aşa că am dori să ne asigurăm că aceştia primesc o a doua doză pentru a fi protejaţi în mod adecvat şi, de asemenea, pentru a proteja restul populaţiei prin menţinerea unei cote de imunizare ridicate”.
Pentru a studia acest fenomen, cercetătorii au adunat date din alte studii privind un total de peste 1.500 de copii născuţi în regiunea Hunan din China şi, în special, probe de sânge la intervale periodice de la naşterea copiilor până la vârsta de 12 ani. În acest fel, ei au putut examina evoluţia nivelului de anticorpi împotriva rujeolei în primii ani de viaţă şi după vaccinare şi au constatat că 12% dintre copiii născuţi prin cezariană nu aveau un răspuns imunitar la prima vaccinare: dublu faţă de cei născuţi prin naştere naturală.
Autorii recomandă administrarea celei de-a doua doze în special pentru copiii născuţi prin cezariană.
Conform ultimelor estimări ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 21% dintre copii se nasc prin cezariană.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro