Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a publicat vineri un raport privind evoluţia economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care estimează pentru România un avans de 6,7% al PIB la finalul anului.

De altfel, România se clasează pe locul al doilea în topul estimărilor privind evoluţia economiei în ţările din regiunea ECE, după Ungaria, care ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 6,9%, şi înaintea Serbiei, unde este aşteptată o creştere de 6%.  

Pentru finalul anului 2022, oficialii Erste prevăd pentru România o creştere de 4,5%.

„Economiile din Europa Centrală şi de Est au performat bine în timpul crizei. Indicatorii arată clar acum o redresare economică mai dinamică chiar în estul Uniunii Europene decât în Europa de Vest”, spune Bernd Spalt, CEO al Erste Group.

Raportul Erste menţionează că economiile Europei Centrale şi de Est (ECE) şi cea a Austriei s-au dovedit rezistente la impactul restricţiilor impuse de pandemia de Covid şi în primul trimestru al anului 2021. Deşi măsurile de carantină au afectat considerabil serviciile şi comerţul, sectorul producţiei - care în mod tradiţional joacă un rol cheie în regiunea ECE - a fost per ansamblu mult mai puţin afectat.

Încrederea în regiune se reflectă, de asemenea, şi în evoluţia pieţelor sale bursiere. Astfel, în prima jumătate a anului, capitalizarea de piaţă a principalilor indici ECE a crescut cu 17,6% ca medie ponderată.

Pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar putea oferi un impuls suplimentar procesului actual de revenire economică, stimulând considerabil creşterea economică, mai cu seamă începând cu 2022. Aceste pachete implică fonduri pentru ţările ECE reprezentând între 3,3% (Republica Cehă) şi 13,4% (România) din nivelul PIB al respectivelor ţări la nivelul anului 2020.

Aşteptările clare în ceea ce priveşte creşterea depind de utilizarea acestor fonduri: estimările actuale sugerează că granturile pe care Fondul de redresare al UE le va furniza economiilor din ECE pot da un impuls suplimentar PIB-ului acestora în 2026 între 1,2% (Republica Cehă) şi 2,9% (România).

Deoarece statele membre ale UE pun în aplicare planurile Fondului de redresare al UE în acelaşi timp, „efectele de propagare” transfrontaliere asigură o contribuţie suplimentară la efectul pozitiv pe care fondurile le au per total asupra nivelurilor PIB-ului sau pot reprezenta chiar o parte semnificativă a acestui efect.

„Sunt convins că Fondul de redresare al UE va oferi un impuls suplimentar creşterii economice în următorii ani. Desigur, rămâne de văzut cum va evolua pandemia”, adaugă Bernd Spalt.

Grupul bancar se aşteaptă ca la nivelul întregului an costurile de risc să nu depăşească 30 de puncte de bază, creditarea netă sa inregistreze o creştere de o singură cifră în zona de mijloc a intervalului, iar venitul operaţional să crească în continuare. În pofida ratelor negative ale dobânzii din zona euro, banca se aşteaptă la o uşoară creştere a venitului net din dobânzi, precum şi la o creştere de o singură cifră în zona superioară a intervalului în cazul celei de-a doua componente importante a veniturilor, venitul net din taxe şi comisioane. O influenţă pozitivă ar trebui să aibă în continuare administrarea de active, serviciile de brokeraj pe piaţa de capital, brokerajul de asigurări şi redresarea  activităţii de plăţi.

„Redresarea economică în regiunea noastră şi soliditatea modelului nostru de afaceri mă fac încrezător că vom putea obţine un profit net la nivelul întregului an 2021 semnificativ mai ridicat decât cel din 2020”,concluzionează Bernd Spalt.

Desigur, o continuare sau o înăsprire a măsurilor guvernamentale menite să diminueze impactul pandemiei de Covid-19, precum şi potenţialele riscuri politice, de reglementare şi economice, care nu pot fi cuantificate în prezent, ar putea face mai dificilă atingerea acestui obiectiv.