Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat de 95,3 milioane de euro (473,69 milioane lei) acordat de România companiei aeriene naţionale Tarom, măsură care vizează redresarea pe termen lung a businessului prin raţionalizarea operaţiunilor, reînnoirea flotei şi reducerea costurilor.

Principalele măsuri de restructurare includ anularea unei datorii  de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente, şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei), potrivit unui anunţ al Comisiei Europene.

La sfârşitul lunii mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom, iar în iulie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea Tarom ar fi în concordanţă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

În cursul investigaţiei, România a actualizat planul de restructurare din care reiese că:  

♦ Ajutorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetăţenii şi întreprinderile din România, permiţând TAROM să îşi restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare. 

♦ Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultăţile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite şi prin reducerea costurilor.  

♦ Măsurile sunt proporţionale, deoarece TAROM aduce o contribuţie proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane euro (381,12 milioane lei) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave şi dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condiţiile pieţei.

♦ Ajutorul este însoţit de garanţii pentru a limita denaturarea concurenţei pe piaţa unică. Printre acestea se numără (i) reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum şi a numărului de aeronave şi (ii) menţinerea unei astfel de capacităţi reduse, limitând astfel prezenţa sa pe piaţă pe întreaga durată a perioadei de restructurare (şi anume până la 31 decembrie 2026).

Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsurile aplicate de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, în anumite condiţii stricte. Astfel, orientările permit intervenţia statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiţii, impunând în special ca întreprinderea să aplice un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costul restructurării sale, ca denaturările concurenţei să fie limitate şi ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.

În 2022, ultimul an pentru care există date publice, Tarom a avut venituri de 1,1 miliarde lei (220 milioane euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Veniturile au fost aproape duble faţă de anul anterior, ţinând cont că în 2021 pandemia încă îşi producea din efecte, mai ales în industria aviatică. Pierderile companiei au fost de 274 milioane lei (55 milioane euro), iar datoriile s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

În ultimii patru ani, Tarom a schimbat şapte directori, astăzi, compania este condusă printr-un mandat interimar de Costin Iordache, care a mai ocupat funcţia de conducere la Tarom.