"Dacă se pune problema aşa-zisei confiscări extinse, confiscarea extinsă se referă la tot ce s-a întâmplat după 2012. Ca atare, eu neavând avere, confiscarea extinsă nefiind în cazul meu, nu se pune problema. Totuşi, această confiscare de care se vorbeşte nu are nicio legătură cu proprietăţile fiicelor mele. Are legătură cu dosarul ICA şi atât", a spus Dan Voiculescu, la ieşirea din Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat contestaţia formulată de acesta după ce Tribunalul Bucureşti a menţinut decizia procurorilor de cercetare a sa sub control judiciar, în dosarul în care este suspectat că ar fi şantajat mai mulţi oameni de afaceri.

Dan Voiculescu a adăugat că nu îi este teamă de nimic, "decât de Dumnezeu şi de boală", însă nu şi de o eventuală condamnare în dosarul în care este acuzat că ar fi participat la privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

"Mi-e frică de boală, pentru că am avut situaţii care mă fac să-mi fie teamă de boală grea, şi de Dumnezeu. Atât. Dar pe pământ, nu mi-e teamă decât de mine, să nu greşesc în faţa oamenilor. Nu-mi este teamă de o condamnare. O eventuală condamnare ar fi o mare nedreptate, dar ar fi o mică nedreptate faţă de alte nedreptăţi mari care se întâmplă în România. Eu mi-am asumat când am intrat în această luptă politică cu Băsescu nişte riscuri", a mai spus Voiculescu.

Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată de procurori în cazul său, Dan Voiculescu a spus că nu îl deranjează să se prezinte la instanţă sau în faţa procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar îl deranjează că trebuie să meargă în fiecare luni şi vineri la Poliţie şi că îl sună un poliţist să îl întrebe unde este şi ce face.

Avocatul lui Dan Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a declarat că, în cazul în care Curtea de Apel Bucureşti va decide definitiv cercetarea lui Voiculescu sub control judiciar, va înainta o plângere la CEDO, în care va reclama faptul că "s-a încălcat foarte grav unul din drepturile fundamentale, dreptul la liberă circulaţie, atât în ţară, cât şi în afară, atât prin interdicţia părăsirii ţării, cât şi prin restricţiile impuse de obligaţiile care formează acest control judiciar extrem de strict".

Tribunalul Bucureşti a respins, în 10 iulie, cererea lui Dan Voiculescu de ridicare a măsurii controlului judiciar, dispusă de procurorii anticorupţie în dosarul în care este cercetat pentru şantaj, după ce ar fi ameninţat, direct sau prin intermediari, trei oameni de afaceri, unul dintre ei încheind cu trusturile sale de presă contracte de publicitate de 900.000 de euro.

Decizia a fost contestată de Dan Voiculescu la Curtea de Apel Bucureşti, care a luat marţi în discuţie dosarul. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti vor decide definitiv dacă este legală şi temeinică măsura preventivă luată în cazul lui Dan Voiculescu.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei, că măsura controlului judiciar în cazul lui Dan Voiculescu este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor şi necesară pentru a fi evitate presiunile pe care acesta le-ar putea face, în condiţiile în care este judecat pentru fapte similare.

Judecătorul a menţionat că măsura preventivă dispusă de procurori este necesară pentru realizarea în bune condiţii a urmăririi penale, "care la acest moment se află în faza de debut, prin evitarea exercitării de influenţa sau presiuni din partea inculpatului asupra ..., în special a celor care lucrează în cadrul trustului I. G. (Intact Group, n.r.), de stopare a activităţii infracţionale a inculpatului şi prevenirea săvârşirii unor noi fapte penale de acelaşi gen".

Procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar, începând din 3 iulie, faţă de Dan Voiculescu, pentru "şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (şapte acte materiale)".

Potrivit ordonanţei de dispunere a controlului judiciar, Voiculescu "a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă (Intact - n.r.) pe care, în fapt, îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare".

Sub această ameninţare, susţin anchetatorii, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Dan Voiculescu suma totală de 900.000 de euro, sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia.

Nicolae Palfi, Octavian Creţu, acţionari la Romaqua, şi Nelu Iordache ar fi - potrivit unor surse judiciare - oamenii de afaceri şantajaţi de Dan Voiculescu, prin ameninţări cu campanii de discreditare în presă dacă nu încheie contracte de publicitate cu trustul media controlat de el.

Din probele administrate în acest dosar rezultă că, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, Voiculescu, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării.

"Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenţie deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media şi a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 sau Antena 3", mai arată DNA.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Dan Voiculescu trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei şi să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de Poliţie sau ori de câte ori este chemat. De asemenea, el nu are voie părăsească teritoriul României fără încuviinţarea prealabilă a procurorului şi nici să se apropie de denunţători, de martori şi să nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect pe nicio cale.

Dan Voiculescu este judecat în alte două dosare, pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, respectiv şantajarea fostului administrator al RCS&RDS Ioan Bendei.

În dosarul ICA, la 26 septembrie 2013, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare pentru spălare de bani.

Gheorghe Mencinicopschi, fostul ministru Sorin Pantiş, Corneliu Popa, Cătălin Sandu Jean, Vlad Săvulescu şi Flavius Adrian Pop au fost condamnaţi la şase ani de închisoare cu executare. Instanţa a mai dispus condamnarea la câte cinci ani de închisoare cu executare a lui Gheorghe Sin, Constantin Baciu, Alexandru Petre, Grigore Marinescu şi Vica Ene. În cazul lui Marian Gheorghe Domnişoru, instanţa a dispus încetarea procesul penal, constatând că acesta a decedat în cursul procesului penal.

Sentinţa a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care va da o decizie definitivă în acest dosar. Următorul termen în dosar va fi în 4 august, când ar urma să dea declaraţii martorii.