Câteva zeci de persoane s-au adunat, sâmbătă după-amiaza, pentru a atrage încă o dată atenţia asupra situaţiei în care se află Institutul Cantacuzino, unde producţia este sistată, s-au acumulat datorii şi nu se mai plătesc salariile angajaţilor. Ei au semnat şi o petiţie către preşedintele Klaus Iohannis, cerând implicarea directă a acestuia.

Oamenii au protestat paşnic, pe trotuar, de-a lungul sediului institutului, fluturând steguleţe naţionale şi afişând pancarte cu mesaje precum: "Sunt româncă şi protejez ce-i al ţării mele", "Milioane de ani de viaţă şi milioane de ani de sănătate, utilizând produsele Institutului Cantacuzino", "Performanţa răsplătită cu ignoranţă. Nu suntem de acord", "Nu desfiinţării Institutului Cantacuzino", "Românii au mai demonstra-o: Uniţi salvăm", "Apărăm valorile şi tradiţia. Uniţi salvăm Institutul Cantacuzino".

Unul din studenţii prezenţi la protest a declarat că Institutul Cantacuzino a salavat până în prezent mii de vieţi prin vaccinurile pe care le-a creat, dar şi prin intervenţiile sale în cazul epidemiilor. "Este un important element în cazul intervenţiilor bio-teroriste şi al epidemiilor şi astfel de institute trebuie să existe", a spus tânărul.

O angajată a subliniat că institutul trece printr-o situaţie de criză pe fondul pierderii masive de personal, oamenii plecând din cauza neplăţii salariilor şi lipsei de orizont.

Medicul şi profesorul Ioan Mircea Popa a declarat că Institutul Cantacuzino are valenţe strategice iar existenţa şi perpetuarea activităţii sale trebuie susţinute de statul român.

El a întocmit petiţia destinată preşedintelui Klaus Iohannis, care a fost semnată de participanţii la protest.

"Vorbim despre România lucrului bine făcut şi despre un institut care: a salvat milioane de vieţi, îşi păstrează importanţa în sănătatea publică (în prevenirea şi combaterea bolilor infecţioase în cadrul programelor de sănătate publică), este implicat în învăţământul medical de înaltă calitate (studenţi şi medici), este un important centru de diagnostic microbiologic, este una dintre cele mai importante structuri de intervenţie în caz de epidemii şi atacuri bio-teroriste, de o mare importanţă pentru siguranţa naţională, are un rol esenţial în blocarea creşterii preţurilor pentru vaccinuri", se arată în petiţie.

Totodată, în petiţie se aminteşte de activitatea şi rolul institutului: "Cu peste 90 de ani de activitate, Institutul Cantacuzino poate fi considerat simbolul cercetării medicale româneşti. Aici s-au preparat seruri şi vaccinuri pentru combaterea bolilor contagioase (holeră, tuberculoză, poliomielită, tuse convulsivă etc.). Prin tradiţie, încă de la înfiinţarea institutului de către profesorul Cantacuzino şi prin decret regal (semnat în 1921 de către Regele Ferdinand I), institutul a avut patru roluri esenţiale în medicina românească: diagnostic (şi intervenţie în sănătatea publică), producţie, cercetare şi învăţământ".

Studenţii la medicină s-au mai adunat şi pe 14 martie şi au format un lanţ uman în jurul Institutului Cantacuzino pentru a-şi arăta solidaritatea faţă de cercetătorii de acolo şi a cere măsuri pentru a se preveni desfiinţarea instituţiei.

Pe 18 martie, peste 350 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino au protestat în Piaţa Victoriei, cerând Guvernului să ia măsuri pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă instituţia.

Angajaţii de la Institutul Cantacuzino, care nu şi-au primit salariile pe ultimele trei luni, au protestat de mai multe ori de la începutul acestui an.

La începutul lunii martie, directorul Adrian Onu a demisionat, motivând că nu a fost ajutat de autorităţi ca să "pună institutul pe linia de plutire".

Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor a analizat, pe 17 martie marţi, situaţia Institutului Cantacuzino.

Secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a declarat că doreşte găsirea unei soluţii "fără să ne minţim", arătând că Institutul Cantacuzino este într-o situaţie gravă, având datorii importante şi conturile blocate. Ţucmeanu a precizat că problemele Institutului Cantacuzino ar trebui să fie discutate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru că institutul este o marcă a României.

Institutul Cantacuzino a intrat într-un proces de auditare şi, dacă în urma acestui raport, Consiliul Concurenţei îşi dă avizul, Ministerul Finanţelor Publice nu are nicio reţinere pentru ştergerea tuturor datoriilor, a spus secretarul de stat din MFP Attila Gyorgy.

Premierul Victor Ponta declara, în 16 martie, că Guvernul caută soluţii pentru situaţia de la Institutul Cantacuzino, dar nu poate aloca bani direct de la buget, deoarece acest lucru ar fi considerat ajutor de stat.

În 22 ianuarie, a fost semnat Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care prevede ştergerea datoriilor către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept serviciu de interes economic general, însă unitatea are în continuare conturile blocate.

În octombrie 2014, Institutul Cantacuzino a fost trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei, din cea a Ministerului Sănătăţii.

Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze, dar, la sfârşitul anului, ANM a anunţat Institutul Cantacuzino că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme. Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.