ZF Investiţi în România! Învăţământul privat atrage tot mai mulţi învăţători şi profesori, dar doar în Bucureşti şi centrele regionale. Restul ţării se bazează pe învăţământul de stat
Grădiniţele, şcolile şi liceele private câştigă tot mai mult teren în oraşele cu salarii peste media naţională, pe măsură ce părinţii doresc clase cu mai puţini elevi, nu supraaglomerate, iar profesorii salarii decente, pe măsura pregătirii lor. De partea cealaltă, costurile în acest caz sunt suportate integral de către unitatea respectivă de învăţământ.
♦ Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic, care este remunerat cu salarii mai mari sau mult mai mari ca la stat.
Grădiniţele, şcolile şi liceele private câştigă tot mai mult teren în oraşele cu salarii peste media naţională, pe măsură ce părinţii doresc clase cu mai puţini elevi, nu supraaglomerate, iar profesorii salarii decente, pe măsura pregătirii lor. De partea cealaltă, costurile în acest caz sunt suportate integral de către unitatea respectivă de învăţământ.
Potrivit platformei Bestjobs, peste 600 de joburi s-au deschis în şcoli şi grădiniţe private numai în luna mai cu salarii nete de până la 1.400 de euro.
„Am observat o creştere constantă a numărului locurilor de muncă în învăţământul privat de-a lungul anilor. Vorbim de o creştere constantă, pe măsură ce s-au dezvoltat unităţile private. Ce am observat în mai este o creştere foarte mare - 600 de locuri de muncă disponibile pentru educatori, învăţători, profesori în instituţii private. Cererea este concentrată - sunt multe în Bucureşti şi Ilfov, dar şi în Sibiu, Timişoara, Iaşi, Cluj - în jurul oraşelor mai mari. Unde şi părinţii îşi permit să susţină copilul în învăţământul privat. În Bucureşti-Ilfov sunt cele mai multe locuri de muncă“, a spus Alexandra Colceru, content & communication manager pentru BestJobs, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank.
În ultimii 10 ani, numărul şcolilor private din sistemul de învăţământ preuniversitar aproape că s-a dublat, de la 170 în anul 2011 la 315 în 2020.
Sistemul privat de educaţie a prins avânt în ultimii ani în România, în contextul în care cererea pentru condiţii mai bune a crescut, atât din partea părinţilor, cât şi a personalului didactic.
În sistemul de stat, un profesor debutant, cu studii superioare şi fără niciun spor va trece în urma majorărilor salariale de la aproape 2.400 de lei la aproape 3.000 de lei net, în timp ce un profesor cu studii superioare, grad didactic I şi peste 25 de ani vechime va avea un salariu majorat de la aproape 4.000 de lei la puţin peste 4.700 de lei.
„Dincolo de oferta financiară, vorbim şi de o altă organizare - clasele au cel mult 15 elevi, sau chiar 6-12 elevi per clasă. Structura clasei şi orei este una occidentală, cu atenţie mare pe fiecare elev“, a explicat Alexandra Colceru.
Pe de altă parte, dacă în Bucureşti-Ilfov salariul mediu net trece de 5.500 de lei şi permite dezvoltarea sistemului privat de învăţământ, nu acelaşi lucru este valabil la nivel naţional, unde nu la fel de mulţi îşi permit o şcoală privată.
„Sistemul privat ar fi unul bun, însă nu avem o situaţie financiară bună pentru a ne îndrepta spre acesta. Un sistem privat de învăţământ înseamnă taxe anuale de circa 8.000-12.000 de euro şi sunt puţini părinţi care îşi permit astfel de fonduri. Chiar dacă învăţământul de stat nu asigură nici măcar un nivel mediu de competenţe, cu ajutorul meditaţiilor, care în funcţie de oraş ajung de la 1.000 de lei la 2.500-3.000 de lei, lucrurile intră pe un făgaş normal. Nu este normal ceea ce spun pentru că teoretic meditaţii trebuie să faci doar pentru performanţă, să ajungi la o facultate de top. Altfel, un elev de nivel mediu ar trebui să poată intra la o facultate pentru că nu toate cer un nivel de nota 10. Da, este concurenţă mare la Automatică, la Cibernetică, la Medicină sau Drept pentru că sistemul de stat sau cel privat nu pot asigura performanţe de top altfel“, explică Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, pentru sistemul preuniversitar.
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi
El a subliniat că pe măsură ce va creşte concurenţa în învăţământul privat, atunci şi taxele vor scădea, însă este greu de anticipat dacă acestea vor putea menţine şi salariile mai mari acordate profesorilor.
„Sistemul privat poate fi o alternativă pe măsură ce va creşte numărul acestor şcoli şi implicit concurenţa va duce la scăderea tarifului. Concurenţa ajută la calitate şi la preţ. Fără concurenţă vorbim doar de monopol. Peste 5-10 ani dacă unităţile private vor avea o creştere exponenţală, atunci vor scădea taxele, dar atunci va apărea întrebarea - scăderea taxelor va mai permite plata salariilor mai mari pentru profesori? Acum au salarii mari pentru că şi taxele sunt mari. Şi mai sunt şi chiriile plătite de aceste şcoli“, a subliniat Iulian Cristache.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro
- Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană