Casa inteligentă a fost gândită în urmă cu mai bine de 70 de ani de autorul de science fiction Ray Bradbury în Cronicile sale marţiEne, potrivit BBC. Acum, cele mai recente progrese în tehnologie încep să reducă decalajul dintre realitatea secolului XXI şi ficţiunea lui. Ce urmează pentru agricultură?

În urmă cu zece ani, conceptul de roboţi în agricultură părea a fi doar un vis îndepărtat, o fantezie futuristă. Cu toate acestea, tehnologia avansează rapid şi astăzi vedem o schimbare semnificativă în modul în care lucrurile se desfăşoară pe câmpurile agricole. Maşinile şi utilajele moderne au înlocuit treptat sapa şi plugul tradiţionale, iar monitorizarea culturilor se realizează acum cu ajutorul telefonului mobil sau al dronelor, care înregistrează şi transmit datele necesare, în loc ca fermierul să meargă zilnic pe teren pentru a vedea dacă a răsărit porumbul, dacă are nevoie de apă floarea-soarelui ori dacă au apărut boli sau dăunători la grâu. În acest context, în faţa deficitului de forţă de muncă şi a lipsei de personal calificat din agricultură, perspectivele peste zece ani includ prezenţa roboţilor pe câmp. Chiar dacă această idee pare încă dificil de acceptat în prezent, este o direcţie inevitabilă, consideră Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, unul dintre cei mai importanţi jucători din agrobusiness la nivel mondial.

„Dacă m-ai fi întrebat acum zece ani dacă voi vedea roboţi în câmpurile agricole, părea prea fantastic, dar deja vedem acest lucru în mai multe ţări, iar peste zece ani, îi văd pe roboţi în câmpurile din România. Vedem drone peste tot, în multe locuri, aplicaţiile de protecţie a culturilor sunt deja făcute cu drone, şi în prezent, în China, de exemplu, dacă nu ai făcut aplicaţii cu drone pentru o nouă soluţie, eşti în afara pieţei, pentru că majoritatea activităţilor agricole astăzi sunt făcute cu drone. Şi dronele sunt un fel de roboţi, nu-i aşa?”, spune Andre Negreiros, liderul unităţii comerciale pentru Europa Centrală şi de Est la Corteva Agriscience, într-un interviu pentru BUSINESS Magazin.

Aşadar, adaugă el, vede o mulţime de noi tehnologii care vor apărea pentru agricultură, dar consideră trebuie să fie îmbunătăţite în următorii. Acum, precizează executivul, inteligenţa artificială se îmbunătăţeşte mult în fiecare an. „Cred că roboţii vor fi introduşi în agricultură, poate pentru îndepărtarea buruienilor sau pentru aplicarea mai precisă a produselor de protecţie a culturilor, dar cred că vom vedea multe activităţi din acestea făcute de roboţi. Nu sunt sigur dacă roboţii vor fi peste tot în zece ani, dar cred că în zece ani, vom vedea mai mulţi roboţi, aceştia vor deveni mai populari”, a explicat Andre Negreiros. Fermierii romani au tot vorbit în ultimii ani despre noi viruşi, boli şi dăunători, ca o consecinţă a schimbărilor climatice. În India au găsit o soluţie pentru combaterea lor prin IoT. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Slovenia. Prin monitorizarea condiţiilor precum umiditatea, precipitaţiile şi nivelurile de temperatură, fermierii sunt capabili să determine mai bine susceptibilitatea culturilor lor la boli şi să acţioneze în consecinţă. Aceste tehnologii încep să apară şi pe piaţa românească. „Există multe soluţii digitale pe piaţa actuală. Unele sunt mai bune decât altele. Fermierii le folosesc şi deja văd valoarea pe care o au. Cred că, în general, companiile trebuie să investească în această zonă pentru că acesta este viitorul. Când vorbim despre echipamente, toţi jucătorii majori de pe piaţă au instrumente foarte interesante, şi cred că ne îndreptăm către inteligenţa artificială. Acest lucru va schimba agricultura, şi sunt foarte curios să văd cum se va dezvolta”, menţionează Andre Negreiros.

Peste 20% din populaţia Românieilucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41-60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat.

De ce e importantă tehnologia în agricultură? Problemele climatice, tensiunile geopolitice, deficitul de apă şi energie, creşterea costurilor îngrăşămintelor şi metodele de producţie ineficiente exercită presiuni asupra producţiei agricole, iar soluţiile AgTech pot contribui la eficientizare. Astfel, Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 - o creştere de 50% faţă de 2022. De asemenea, populaţia creşte şi cererea de hrană, la fel, iar acest lucru înseamnă că agricultorii vor trebui să crească producţia agricolă cu cel puţin 23% pentru a menţine standardele de viaţă actuale, potrivit Agritech Tomorrow. Astfel, Grand View Research estimează că piaţa globală a agriculturii de precizie va ajunge la 16,35 miliarde de dolari până în 2028, înregistrând o creştere de 13,1%. „Populaţia creşte, vor fi tot mai mulţi oameni în deceniile viitoare, aşa că vom avea nevoie de mai multă hrană, dar şi de hrană produsă mai durabil. Cred că acesta este şi îngrijorarea fermierilor. Realitatea este că ne vom adapta cu toţii la acest lucru. Cred că ar putea fi mai puţin dureros dacă întreaga industrie investeşte masiv în noi tehnologii. După cum am spus, companiile investesc mult bani pentru a dezvolta soluţii. Şi cred că inovaţia este viitorul”, a spus Negreiros. Mai mult, în România, specific, populaţia angrenată în agricultură, la nivel de proprietari de ferme sau management, are o vârstă înaintată. Peste 20% din populaţia României lucrează în agricultură, direct sau indirect, cel mai mare procent din UE, din care 34.000 de fermieri, adică 44% din total, au între 41 şi 60 ani, iar un procent ridicat are peste 60 de ani. Apoi, tinerii vin greu în acest sector, în care există un deficit de personal de 10-15%, mai ales calificat. „În prezent, în mai multe ţări, dacă ne uităm la trecutul fermierilor, vorbim încă despre fermieri care sunt puţin mai în vârstă. Dar văd şi că generaţia mai tânără începe să se intereseze din nou de agricultură pentru că toată lumea are nevoie de hrană. Acesta este un lucru pe care trebuie să-l realizăm. Avem nevoie de o mai mare implicare a generaţiei mai tinere în astfel de domenii, pentru că cineva va trebui să înlocuiască acei fermieri în vârstă care în cele din urmă se vor retrage. Prin urmare, cred că atunci când generaţia mai tânără intră pe această piaţă, aceştia vor fi mai implicaţi în social media, în arena digitală. Deci, văd această tendinţă de digitalizare pentru că tinerii sunt mult mai deschişi să îmbrăţişeze digitalizarea”, a mai spus Andre Negreiros. El a adăugat că în România, agricultura este foarte bună, şcolile de agronomie sunt bune, şi în fiecare an există un mare flux de tineri talentaţi care intră pe piaţă. „Acest lucru ajută foarte mult ţara să se dezvolte în acest domeniu. Avem mai multe programe pentru tineri, în unele cazuri, programe de stagiu. Avem, de asemenea, un proiect specific numit TalentA, un program de granturi educaţionale pe care îl avem în întreaga lume, şi în România, pentru a sprijini femeile în agricultură.”

Adaptarea la noul Pact Verde al UE „Suntem aliniaţi cu spiritul obiectivelor climatice ale UE, iar vocile fermierilor trebuie luate în considerare în dezvoltarea politicilor. Când privesc protestele, când mă uit la imaginea de ansamblu, cred că rolul nostru, ca o companie agricolă, este de a accelera şi de a dezvolta soluţii inovatoare pentru fermieri care să-i ajute să navigheze tranziţia. Ne-am dori să facem acest lucru mult mai rapid, dar în unele cazuri, nu este atât de uşor pentru că piaţa noastră este extrem de reglementată”, a precizat reprezentantul Corteva. El crede că fermierii vor trebui să se adapteze tot mai mult la noul Pact Verde al UE. „Cred că toată lumea, industria şi fermierii deopotrivă, va trebui să se adapteze la aceasta. Cred că va fi o schimbare mare în următorii ani. Nu sunt sigur dacă va fi până în 2025 sau până în 2030, dar aceasta este perspectiva mea. Cred că fermierii sunt dispuşi să se schimbe şi să se adapteze, dar au nevoie de soluţii. Ceea ce nu doresc astăzi este să treacă la ceva de care ştiu că poate fi folosit pentru a produce hrană.“    

Deloitte preconizează că tehnologiile Internet of Things pentru agricultura de precizie, pornind de la gestionarea animalelor şi până la echipamentele de urmărire a culturilor agricole se va apropia de 300 de milioane până la sfârşitul anului 2024 - o creştere de 50% faţă de 2022.