Agricultura trece printr-o transformare majoră la nivel global, determinată de creşterea populaţiei, de terenurile arabile limitate, de provocările de mediu şi de schimbarea normelor sociale. În acest context, BUSINESS Magazin a discutat cu Liviu Dobre, CEO-ul Agricover Holding, despre oportunitatea agriculturii româneşti de a trece la următoarea etapă şi de a se transforma prin investiţii şi adopţie de tehnologie, dar şi despre modul în care se poziţionează liderul de piaţă pentru viitor, printr-o abordare bazată pe sinergii.

„Agricultura din România se află astăzi într-o poziţie favorabilă în comparaţie cu cea din ţările din occident. Acest lucru se întâmplă deoarece aici există un potenţial de creştere foarte mare, investiţiile având capacitatea de a oferi o productivitate superioară celei din prezent, în timp ce în alte ţări dezvoltate, marja de creştere este mult mai mică”, a explicat Liviu Dobre, CEO-ul Agricover Holding, într-un interviu acordat BUSINESS Magazin.

Imaginea surprinsă prin această declaraţie vine din perspectiva unui executiv care conduce de mai bine de un deceniu şi jumătate ceea ce cunoaştem astăzi drept Agricover Holding, un grup fondat în România, cu afaceri de peste 2,5 miliarde de lei în 2022, care este activ pe piaţa europeană de agribusiness şi care a deservit doar anul trecut aproximativ 10.000 de clienţi, prin inputuri, finanţări sau tehnologie şi soluţii digitale. Liviu Dobre s-a alăturat companiei în 2007, într-un moment în care România intra în Uniunea Europeană, iar fermierii începeau să se familiarizeze cu fondurile europene nerambursabile.

În anii care au urmat, fermierii au început să utilizeze aceste finanţări pentru investiţii în parcuri de utilaje agricole moderne, însă acum este momentul ca agricultura să treacă într-o nouă etapă. „Exploatarea eficientă a acestor parcuri de utilaje <<smart>> presupune adoptarea tehnologiilor agriculturii de precizie, care constă în însămânţarea şi apoi aplicarea la locul potrivit şi în cantitatea adecvată de îngrăşăminte şi produse de protecţie a plantelor. Agricultura de precizie reduce consumul de îngrăşăminte şi produse de protecţia plantelor cu un dublu efect benefic: pe de o parte, scăderea costurilor de producţie, iar pe de altă parte, reducerea impactului pe care activităţile agricole îl au asupra mediului înconjurător.” Această nouă etapă care aduce oportunităţi fără precedent ar putea fi considerată una „transformaţională”, iar Liviu Dobre ştie câte ceva despre ce înseamnă o astfel de perioadă, întrucât tot „transformaţională” a fost şi epoca 2007-2017 din viaţa Agricover, adică cea care a început odată cu venirea sa.

„În prezent, fermele româneşti sunt conduse în proporţie de 99% de bărbaţi, vârsta medie a fermierilor este de peste 55 de ani, iar 70% dintre copiii cu studii superioare ai fermierilor vor să facă altceva decât agricultură. Prin urmare, Agricover şi-a asumat că, până în 2028, va pregăti 1.000 de tineri din familii de fermieri pentru accelerarea procesului de transformare către ecosistemul agricol de mâine.”

Liviu Dobre, CEO, Agricover Holding

Pentru context, trebuie să ne întoarcem în anul 2000, atunci când antreprenorul Jabbar Kanani a pus bazele companiei. În prima etapă de dezvoltare, după înfiinţarea în 2002 a Agricover S.A., în urma fuziunii dintre două reţele regionale de silozuri şi o fabrică de ulei comestibil, a fost practic creat grupul Agricover. La vremea respectivă, modelul de afaceri consta în achiziţia şi stocarea de seminţe de floarea-soarelui, care erau apoi procesate şi comercializate sub brandul de ulei Ulvex.

În 2007, compania l-a recrutat pe Liviu Dobre, a vândut afacerea cu ulei către Bunge România şi a început în mod gradual să iasă din operaţiunile legate de silozuri şi de comerţul cu cereale şi seminţe oleaginoase. Odată cu această etapă transformaţională, Agricover a achiziţionat distribuitorul de inputuri pentru agricultură Suntory Agrochemicals, lansându-şi astfel divizia de distribuţie a inputurilor. Totodată, grupul a lansat Agricover Credit IFN, divizia de finanţare a fermierilor. Toate aceste mutări, precum şi cele care au urmat, au însemnat construirea unei abordări strategice, sinergetice, cu o singură misiune: aceea de a dezvolta un grup care să deservească nevoile fermierilor pentru ca, mai târziu, să-i poată ajuta să ducă agricultura românească la următorul nivel. Dar de unde vine încrederea în potenţialul acestui sector? „Agricultura este unul dintre sectoarele performante ale economiei naţionale, alături de energie şi IT. Potenţialul de creştere este foarte mare, pe diverse planuri: creşterea productivităţii la hectar, comasarea terenurilor şi creşterea suprafeţelor medii exploatate de fermierii performanţi şi convertirea terenurilor aflate în circuitul agriculturii de subzistenţă la o exploatare profesională”, a declarat Dobre.

Oportunităţile agriculturii. Sectorul agricol românesc ocupă o poziţie interesantă la nivel european, fiind caracterizat de un context favorabil, dar şi de oportunităţi importante de creştere. În ultimii ani, România a înregistrat o creştere semnificativă a producţiei agricole devenind unul dintre principalii producători de cereale din regiune. „Progresul înregistrat de agricultura din România în ultimii 20 de ani este unul evident şi vizibil pe mai multe paliere ale acestui sector. În primul rând, această perioadă a marcat o creştere semnificativă a productivităţii agricole, datorită adoptării unor tehnologii moderne şi a îmbunătăţirii managementului agricol. În al doilea rând, în această perioadă s-a accelerat tranziţia de la o agricultură tradiţională, de subzistenţă, la una mecanizată, cu un grad mai scăzut de fragmentare a terenurilor.” România este cel mai mare producător de porumb şi floarea-soarelui din Uniunea Europeană. La floarea-soarelui, are cea mai mare suprafaţă cultivată, dar şi cea mai mare producţie din UE - 2.800 de tone în 2021. Spre comparaţie, Franţa a produs 2.000 de tone de floarea-soarelui în aceeaşi perioadă. Suprafaţa cultivată cu grâu în România a fost în 2021 de aproape 2,2 milioane de hectare, iar producţia a trecut de 10 milioane de tone. Cifrele plasează România pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania şi Polonia. „În ultimii 10 ani, fermierii români au înregistrat una dintre cele mai mari creşteri de productivitate la hectar din lume. Rata anuală compusă de creştere a productivităţii în această perioadă a fost de peste 10% la porumb şi de aproximativ 8% pentru restul culturilor (grâu, orz, floarea-soarelui şi rapiţă).”

Într-adevăr, anul 2022 a fost unul complicat din cauza secetei înregistrate în mai multe locuri din ţară, iar Ministerul Agriculturii estimează că România va raporta pentru anul trecut cea mai slabă producţie de porumb din ultimii 15 ani. Totuşi, condiţiile de secetă şi fenomenele metorologice severe au afectat producţia agricolă în mai multe zone ale lumii, iar potenţialul şi poziţia României rămân pe o traiectorie pozitivă în contextul dat. „Anul 2022 a reprezentat pentru agricultura din România o perioadă plină de provocări, în care atât evenimentele intrinseci, cum ar fi seceta, fluctuaţia preţurilor cerealelor şi a inputurilor (în mod special la îngrăşăminte şi combustibil), cât şi cele extrinseci, precum inflaţia, preţurile la energie şi dobânzile, au pus o presiune pe profitabilitatea înregistrată de fermieri.”

Ce sfaturi aveţi pentru tinerii aflaţi la început de drum?

„Impactul tehnologiei în orice aspect al vieţii noastre cotidiene este major, iar tinerii sunt cel mai bine pozitionaţi pentru a îmbrăţişa aceste schimbări. Au energia specifică vârstei, voinţa de a reuşi, dar şi o lipsă de răbdare în ceea ce priveşte evoluţia carierei lor. În acest context, cred că trebuie să profite de primele poziţii din cariera lor pentru a descoperi ce înseamnă viaţa profesională, a valoriza expertiza colegilor mai experimentaţi şi a înţelege care este valoarea adăugată pe care o pot aduce organizaţiilor în care lucrează. Viitorul este al lor cu certitudine, iar implicarea şi dorinţa de a face mai mult şi într-un mod diferit îi vor conduce spre o carieră de succes.”

De aceea, printre aspectele care ar putea fi îmbunătăţite în următorii ani se numără investiţiile alocate acestui sector, irigaţiile fiind una dintre problemele majore cu care se confruntă fermierii români în ultimii ani, mai ales în contextul schimbărilor climatice, în care seceta poate afecta grav productivitatea culturilor. O parte din oportunităţile anilor următori vin chiar din această nevoie de investiţii. „Un exemplu în acest sens se referă la lipsa unei infrastructuri dezvoltate de irigaţii în ţara noastră, care se poate dovedi o oportunitate, deoarece România are şansa implementării unor soluţii tehnologice avansate, superioare celor existente în alte ţări din Europa. În acest scop, Agricover va continua să sprijine fermierii români în activitatea pe care o desfăşoară, atât în ceea ce priveşte aspectele operaţionale, cât şi inovaţiile disponibile, specifice acestui sector.” Pe parcursul anului 2022, 9.949 de fermieri au achiziţionat unul sau mai multe dintre produsele şi serviciile Agricover, iar cel mai mare portofoliu de clienţi este înregistrat în dreptul Agricover Distribution, prin care compania a furnizat inputuri agricole integrate pentru aproximativ 8.800 de clienţi.

Lider pe piaţa de inputuri, businessul de distribuţie a atras în octombrie 2019 Adama Agriculture în acţionariat, jucătorul global devenind investitor strategic cu o cotă de 10% din capitalul social al acestei divizii. Prin lupa liderului pieţei de distribuţie şi, în final, a unui jucător care interacţionează cu aproape 10.000 de fermieri, am încercat să aflăm cum arată imaginea fermierului român în 2023, dintr-o perspectivă de business, dincolo de clişeele împietrite în timp. Aşa am aflat de la Liviu Dobre că fermierul român este „un antreprenor agricol modern, deschis la schimbări şi la adoptarea inovaţiilor tehnologice pentru a creşte productivitatea şi eficienţa”. „Este, de asemenea, preocupat de oportunităţile care există în jur, de la diversificarea utilizării inputurilor, la adoptarea unor noi tehnologii agricole, la modalităţile de finanţare cât mai avantajoase, astfel încât să fie maximizate beneficiile sale pe termen mediu şi lung. Cea mai stringentă nevoie pe care o are se referă la modernizarea infrastructurii agricole, cum ar fi irigaţiile, astfel încât acesta să nu mai depindă într-o măsură atât de mare de condiţiile climatice”.

În ceea ce priveşte ambiţiile fermierului român, acestea se referă la creşterea productivităţii la hectar în condiţiile eficientizării costurilor de producţie, care să genereze competitivitate pe piaţa internaţională, astfel încât agricultura din România să se menţină ca unul dintre liderii acestei industrii la nivel european, după cum se observă prin lentila Agricover. Următoarea etapă de dezvoltare a agriculturii româneşti ar putea însemna agricultura ecologică, unde România se află pe ultimele locuri la nivel european în ceea ce priveşte suprafeţele cultivate în regim organic, cu o pondere de puţin peste 3% în totalul suprafeţelor cultivate, conform celor mai recente date disponibile. „În plus, în contextul sustenabilităţii agriculturii şi al reglementărilor UE, credem că există un potenţial important în România pentru implementarea tehnologiilor de aplicare cu rată variabilă. Acestea sunt utilizate pentru a aplica doze adecvate de tratamente adaptate la  structura si compoziţia solului sau densitatea plantelor la un anumit moment pe baza harţilor de aplicare cu rată variabilă generate şi încărcate digital”.

O abordare „360”. Dacă etapa 2000-2007 a fost cea de început în istoria Agricover, iar 2007-2017 a însemnat etapa transformaţională, astăzi compania este în mijlocul unei etape de dezvoltare accelerată. Odată cu aceasta, grupul a lansat şi al treilea element cheie din abordarea strategică şi sinergetică pe care o are asupra sectorului agricol, şi anume tehnologia şi inovaţia digitală. Modul în care agricultura românească poate să ardă etape în mod real este prin avantajul pe care îl oferă implementarea şi utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie disponibile pe piaţă. De aceea, în 2020 grupul a înfiinţat divizia Agricover Technology, prin care a lansat în 2021 platforma de agricultură digitală Crop360, care a fost deja implementată în peste 3.000 de ferme. „Crop360 oferă acces la soluţii agricole digitale şi integrează vânzările online de inputuri şi interacţiunile în procesele de creditare pentru clienţii noştri. De la lansarea platformei în 2021, Crop360 a fost implementată în peste 3.000 de ferme, astfel încât fermierii din toată România au oportunitatea să devină mai competitivi, să fie mai rezilienţi şi să îşi îmbunătăţească sustenabilitatea practicilor agricole”.

Carte de vizită Liviu Dobre

Vârstă: 46 de ani

Localitate naştere: Bucureşti

1997-2000 – director vânzări şi marketing Planet Leasing;

2000-2002 – leasing project manager RCI Leasing România IFN;

2002-2007 – operations manager RCI Leasing România IFN;

2007-2013 – general manager Agricover Credit IFN;

2013-prezent – deputy general manager Agricover Credit IFN;

2019-prezent– general manager Agricover Holding;

Sursa: Confidas.ro, Linkedin

Dar ce înseamnă de fapt tehnologia în agricultură? Ce se ascunde în spatele unui termen atât de omniprezent şi deja generalist precum „digitalizarea” atunci când vine vorba despre agricultura românească? „Agricultura de mâine înseamnă tehnologie, precizie şi inovaţie. Primul pas pe care fiecare fermier trebuie să îl realizeze este utilizarea aplicaţiilor de suport decizional. Utilizarea imaginilor satelitare şi a informaţiilor meteorologice, precum şi procesarea acestora cu ajutorul unor algoritmi complecşi permit furnizarea de măsurători legate de starea culturilor în câmp (de exemplu, randamentul şi stadiul de creştere a culturii) şi a probabilităţii de apariţie a bolilor şi dăunătorilor.” Astfel, fermierii identifică problemele în cultură, pot înţelege precis care sunt zonele care au nevoie de mai multă sau mai puţină irigare, ce îngrăşământ sau ce tratamente să aplice, precum şi să genereze hărţile de aplicare variabilă. După utilizarea aplicaţiilor de suport decizional, pasul al doilea pe care fermierii trebuie să îl realizeze în acest parcurs de digitalizare este reprezentat de utilizarea informaţiilor oferite de aceste aplicaţii, pe care trebuie să le pună în practică în câmp. „Acesta este momentul în care intervine agricultura de precizie. Agricultura de precizie reprezintă o zonă în expansiune şi presupune integrarea de diferite tehnologii – GPS, hărţi de aplicare variabilă, utilaje agricole şi implementuri inteligente, drone – pentru a aplica la locul potrivit cantitatea adecvată de îngrăşăminte şi produse de protecţie a plantelor.”

Crop360 este răspunsul Agricover pentru nevoile fermierilor, întrucât oferă atât instrumente care ajută la luarea deciziilor în fermă, precum geolocalizarea parcelelor, imagini prin satelit şi date meteo, monitorizarea culturilor, accesul în câmp, precum şi instrumente de business precum managementul contractului de arendă sau un sistem de gestionare a stocurilor. „Am intrat pe un nou segment prin lansarea platformei Crop360 operată de Agricover Technology, ca o modalitate de a oferi fermierilor cele mai recente inovaţii digitale din agricultura globală. Astăzi, considerăm că modelul nostru de afaceri este sinergic şi include trei linii majore de care fermierii au nevoie: inputuri, finanţare şi tehnologie. Vedem un potenţial semnificativ în segmentul agritech şi, prin urmare, ne vom concentra pe promovarea şi dezvoltarea platformei Crop360 în perioada următoare.”

Agricover, pentru viitor. În 2017, la finalul etapei „transformaţionale” din viaţa grupului, acesta a devenit Agricover Holding, iar în noiembrie 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a devenit un investitor instituţional important în cadrul holdingului, deţinând în prezent 12,73% din capitalul social al acestuia.

„Prin înfiinţarea holdingului şi parteneriatul cu BERD, ne-am concentrat pe îmbunătăţirea structurii corporative şi pe dezvoltarea de parteneriate strategice cu lideri din industrie şi fermieri.” În consecinţă, în 2019 a venit parteneriatul strategic cu Adama Agriculture, unul dintre cei mai mari producători globali de inputuri agricole, care a adus pentru Agricover oportunitatea de a face schimb de cunoştinţe şi bune practici pentru a susţine şi moderniza agricultura românească cu noi produse şi servicii. Anul 2021 a adus un alt moment important pentru grup, întrucât Agricover a atras 40 de milioane de euro de la investitorii Bursei de Valori Bucureşti prin emiterea unei emisiuni de obligaţiuni corporative. La momentul respectiv, aceasta a reprezentat cea mai mare emisiune de obligaţiuni corporative din România a unei companii antreprenoriale. „Odată cu intrarea BERD în acţionariatul Agricover Holding, ne-am putut concentra eforturile de creştere a afacerilor pe care le desfăşurăm, consolidând an de an guvernanţa corporativă a grupului. Obligaţiunile corporative, pe de altă parte, ne-au ajutat să diversificăm sursele de finanţare a activităţii noastre prin accesarea pieţei de capital din România şi prin implicarea diferiţilor investitori instituţionali locali şi internaţionali.”

Cu BERD şi Adama în acţionariat, şi cu succesul obligaţiunilor corporative în palmares, Agricover Holding a intrat în anul 2023 ca un jucător cu o abordare sinergetică şi cu ţinte clare. „Pe parcursul anului 2023, ne vom concentra eforturile şi resursele pe dezvoltarea de operaţiuni sinergice pentru a accelera adoptarea celor mai avansate tehnologii agricole de către fermierii români, cu sprijinul unor soluţii de finanţare inovatoare, perfect adaptate la specificul sectorului agricol. Priorităţile pentru 2023 includ: digitalizarea operaţiunilor şi îmbunătăţirea produselor şi serviciilor oferite fermierilor, precum şi diversificarea surselor de finanţare pentru a creşte capacitatea de a sprijini fermierii români.”

Pentru Agricover, anul 2022 a adus extinderea portofoliului de clienţi şi o evoluţie semnificativă a rezultatelor financiare. Grupul a înregistrat venituri de aproximativ 2,55 miliarde de lei anul trecut, după o creştere de 50% faţă de anul 2021, respectiv un profit net de 91,3 milioane de lei, în creştere cu 7% faţă de anul anterior. Sinergia de care vorbeşte Liviu Dobre se vede în faptul că o treime dintre clienţi au beneficiat atât de serviciile Agricover Distribution, cât şi de cele ale Agricover Credit. „Pentru anul 2023, ne aşteptăm la o stabilizare a situaţiei din sectorul agricol, astfel încât, alături de fermieri, să putem avea o atitudine proactivă pentru a dezvolta în mod sănătos şi sustenabil agricultura din România.” În ceea ce priveşte rezultatele financiare înregistrate la nivelul fiecărui segment de activitate, în 2022 Agricover Distribution a continuat procesul de consolidare a poziţiei pe piaţa de distribuţie de inputuri agricole, realizând venituri de 2,5 miliarde de lei din vânzarea de inputuri agricole. Profitul net înregistrat de Agricover Distribution în 2022 a fost de 39,6 milioane de lei, o majorare cu 16% comparativ cu rezultatul din 2021.

Momentele cheie ale Agricover Holding pe etape de dezvoltare

Etapa de început

2000     Antreprenorul Jabbar Kanani înfiinţează Agricover

2002     Este înfiinţată societatea Agricover SA, ia naştere grupul axat pe silozuri şi brandul de ulei Ulvex

Etapa transformaţională

2007     Agricover vinde brandul Ulvex către Bunge România şi începe să iasă din silozuri şi comerţul cu cereale şi oleaginoase

             Se formează divizia Agricover Distribution după achiziţia Suntory Agrochemicals

             Este înfiinţată divizia de finanţare a fermierilor Agricover Credit IFN

Etapa de dezvoltare accelerată

2017     Ia naştere Agricover Holding

             BERD devine investitor instituţional în cadrul holdingului

2019     Adama Agriculture devine investitor strategic în Agricover Distribution, cu 10% din capitalul social

2020     Grupul înfiinţează Agricover Technology

2021     Agricover Holding atrage 40 de milioane de euro de la investitorii BVB prin obligaţiuni corporative

„Prin intermediul Agricover Distribution, furnizăm fermierilor locali inputuri agricole integrate, care îî sprijină pe aceştia de-a lungul întregului proces agricol. Printre acestea se numără seminţe certificate, cu o înaltă productivitate, care acoperă o gamă largă de culturi. De asemenea, furnizăm fermierilor produse de nutriţie şi protecţie a culturilor, adaptate diferitelor sisteme de producţie agricolă şi profilurilor locale ale solului, care să le permită acestora să obţină rezultate optime. În plus, facilităm achiziţionarea şi livrarea de combustibil către fermieri, astfel încât procesul agricol să fie efectuat fără întreruperi.” La nivelul Agricover Credit, valoarea contabilă brută a creditelor şi avansurilor în sold la 31 decembrie 2022 a ajuns la 2,84 miliarde de lei, o creştere cu 42% faţă de sfârşitul anului anterior. Profitul net înregistrat de Agricover Credit în 2022 a fost de 65,4 milioane de lei, o apreciere cu 19% faţă de 2021. Rata creditelor neperformante a continuat să fie sub media sectorului, fiind de 2,9% la data de 31 decembrie 2022. Această divizie are 4.200 de clienţi în portofoliu. „Prin intermediul segmentului Agrifinance, oferim fermierilor locali produsele noastre de finanţare şi serviciile conexe adaptate nevoilor lor şi specificului sectorului, printre care credite pentru capital de lucru şi investiţii. Toate acestea contribuie la finanţarea activităţii de zi cu zi a fermierilor, dar şi la realizarea unor investiţii majore, cu un impact important asupra dezvoltării ulterioare a businessului. Acest segment de business a fost dezvoltat pornind de la nevoia fermierilor de a accesa rapid, facil şi nebirocratic finanţări specializate.” Agricover Holding îşi propune în continuare să urmărească trei priorităţi în această etapă de dezvoltare accelerată în care se află, începând de la accelerarea creşterii organice şi completarea acesteia prin fuziuni şi achiziţii, şi până la sinergie şi transformare digitală. 

Dezvoltarea comunităţilor. Una dintre provocările cu care se confruntă agricultura românească vine din depopularea rurală înregistrată în ultimele decenii, iar Liviu Dobre consideră că acest proces trebuie inversat în următoarea perioadă. „În acest sens, este nevoie de un efort concertat din partea tuturor părţilor implicate, inclusiv a companiilor active în acest domeniu, ca tinerii din familiile de fermieri să se implice şi să continue afacerile respective.” Pentru un jucător de talia Agricover, dezvoltarea relaţiei cu fermierii şi a unor comunităţi favorabile acestora trebuie să fie o prioritate, aşa cum ar trebui să fie şi pentru alte grupuri şi companii din economie, în funcţie de piaţa în care activează. În cazul grupului condus de Liviu Dobre, pulsul este luat în teren de echipele de reprezentanţi comerciali.

„Construim relaţii cu fermierii în două direcţii - pe de o parte, prin intermediul oamenilor noştri din teren. Echipele noastre de teren combinate, formate din 193 de reprezentanţi comerciali, identifică direct nevoile emergente ale fermierilor, fie că este vorba de digitalizare, de inputuri tehnologice sau de finanţare. Ofertele noastre se bazează pe o înţelegere profundă a nevoilor fermierilor şi, prin urmare, sunt soluţii eficiente de rezolvare a problemelor în moduri greu de reprodus de alţi furnizori.”

Mai mult, agricultura românească trebuie să-şi însuşească preocuparea pentru pregătirea următoarelor generaţii de fermieri pentru a realiza tranziţia fermelor către următoarea generaţie şi implicarea copiilor fermierilor în afacerile de familie. „În prezent, fermele româneşti sunt conduse în proporţie de 99% de către bărbaţi, vârsta medie a fermierilor este de peste 55 de ani, iar 70% dintre copiii cu studii superioare ai fermierilor vor să facă altceva decât agricultură. Prin urmare, Agricover şi-a asumat că, până în 2028, va pregăti 1.000 de tineri din familii de fermieri pentru accelerarea procesului de transformare către ecosistemul agricol de mâine”. Până acum, un număr de 201 tineri fermieri au beneficiat de sprijinul companiei pentru a urma şi absolvi programul Tineri Lideri pentru Agricultură, din cei 1.000 la care îşi propune să ajungă programul până în 2028.

Prin ochii unui CEO. Înainte de a se alătura Agricover în 2007, Liviu Dobre a beneficiat de o experienţă de 11 ani în servicii financiare în cadrul grupului Renault. El vede agricultura drept unul dintre sectoarele performante ale economiei naţionale, alături de energie şi IT. „Am fost intrigat şi fascinat de agricultură şi am văzut această schimbare ca pe o provocare, sentiment care se menţine şi astăzi. Agricultura este un domeniu defensiv (a trecut cu bine prin multiple crize: criza financiară din 2008, COVID, războiul din Ucraina şi implicaţiile sale majore), aflat pe un trend de creştere şi care trece printr-o schimbare majoră”, povesteşte el.

Agricover este una dintre puţinele poveşti din economia locală care ilustrează o companie antreprenorială, care se dezvoltă, creşte şi dezvoltă structuri, procese şi sinergii specifice unei corporaţii, în timp ce încearcă să păstreze viu spiritul antreprenorial care i-a dat în primă fază un diferenţiator. „Pentru perioada de început, în fazele iniţiale de dezvoltare, spiritul antreprenorial a fost critic. Agricover a avut nevoie de viziune, intuiţie, flexibilitate, viteză de reacţie şi adaptare la sector pentru a avea un loc în piaţă. Pe măsură ce businessul s-a dezvoltat, echipele s-au mărit, operaţiunile şi volumele au crescut, iar, în acest context, pentru a evita ceea ce specialiştii numesc «criza de creştere», a intervenit nevoia de a implementa structuri şi procese mai complexe.” 

Mergând mai departe, Liviu Dobre a explicat că odată ce Agricover a ajuns lider de piaţă a implementat un sistem de guvernanţă corporativă, care să ofere  pieţei şi partenerilor de afaceri transparenţă, stabilitate şi predictibilitate pe termen lung a afacerii. „Cred că cel mai fericit CEO este acela al unei companii cu un ADN mixt între antreprenoriat şi corporaţie. Această combinaţie de culturi şi organizaţii poate extrage ce este mai bun din fiecare sistem: pe de o parte, viziunea, inovaţia, flexibilitatea, timpii scurţi de reacţie la mişcările pieţei, care provin din cultura antreprenorială, iar pe de altă parte, guvernanţa, structurile, procesele, capacitatea de a gestiona creşterea, care sunt specifice culturii corporative. Acest ADN mixt, acolo unde este posibil, reprezintă un element foarte important pentru succesul pe termen lung al unei organizaţii.”

Întrebat care a fost cel mai complicat moment din cei peste 15 ani alături de Agricover, CEO-ul a spus că nu există un moment singular pe care să îl evidenţieze, însă anii de secetă nu sunt tocmai simpli. „Atât pentru mine personal, cât şi pentru restul echipelor Agricover, anii agricoli dificili (de exemplu, cei afectaţi de secetă şi de variaţii ample ale preţurilor cerealelor la burse) reprezintă provocări cărora trebuie să le facem faţă, prin identificarea potenţialelor probleme şi adoptarea soluţiilor potrivite de sprijinire a clienţilor noştri fermieri.” Pe plan personal, Liviu Dobre face parte din categoria persoanelor matinale, care preferă să se trezească dimineaţa pentru a se bucura de acea perioadă de linişte în care poate lucra pe subiectele care necesită reflecţie şi concentrare. „Apoi sunt concentrat pe activităţile cotidiene alături de echipă. Îmi închei programul în jurul orei 18.00 şi pot spune că am ajuns la un echilibru corect între viaţa personală şi cea profesională.”