Pe şoseaua Ştefan cel Mare, şaormeria Kebab Mania vinde o şaorma mică, de 180 de grame, cu patru lei. "Aşa e preţul!", spune vânzătoarea din unitatea deschisa de un an şi jumătate. Preţul iniţial era tot de trei lei. Kebab Mania vinde şi la şaormeriile din piaţa Mihail Kogălniceanu şi piaţa Iancului din Bucureşti o şaorma mică cu patru lei.

“E ieftină, bună şi are dozator. Veneam mai des când era deschis şi noapte”, spune Marius P., un student care frecventează locul de mai multe ori pe lună.

Şi şaormeriile din zona pieţei 1 Mai din Bucureşti practicau preţuri de 2-3 lei până de curând, însă după ce şi-au creat o clientelă stabilă au crescut tarifele la nivelul pieţei, în jurul a circa zece lei.

Comoditatea pare a fi principalul punct forte al saormei, care a transformat acest fel de mancare oriental intr-o afacere de peste 200 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Magazin. Orice saorma include o lipie (paine libaneza), iar aceasta piata este controlata in proportie de 70%-80% de doi mari jucatori, ambii cu actionari libanezi. Cele doua firme produc impreuna mai bine de 40 de milioane de lipii, astfel ca impreuna cu ceilalti mici producatori/importatori regionali sau cu painile realizate direct de catre restaurante sau unele saormerii, volumul anual de lipii vandute pentru saorma in Romania ajunge la aproximativ 50-55 de milioane de unitati. La un pret mediu de 10-13 lei pentru o saorma (2,5-3 euro), aceasta inseamna ca saorma vanduta la lipie aduce comerciantilor peste circa 150 de milioane de euro anual.

Dar afacerea saorma nu inseamna doar carnea la lipie, ci si ceea ce multi dintre comercianti denumesc kebab. Adica bucatele de carne servite intr-o chifla, segment care ajunge, potrivit comerciantilor chestionati de Business Magazin, intre 10% si 30% din vanzari. Adica alte aproape 50 de milioane de euro, care urca valoarea pietei totale de saorma la peste 200 mil. euro anual.

Motivul pentru care calculul Business Magazin a plecat de la numarul de lipii vandute este simplu: spre deosebire de alte domenii, comertul cu saorma este foarte putin fiscalizat. "E adevarat ca cei mai multi dintre saormari fac evaziune fiscala, dar exista cateva argumente cat se poate de valabile pentru care se intampla acest lucru", sustine unul dintre furnizorii saormeriilor, care a dorit insa sa ramana anonim. "Pe de o parte, multi dintre turcii care isi deschid o saormerie abia daca inteleg limba romana. Ei prefera calea mai comoda, sa ocoleasca legislatia, chiar daca asta inseamna in unele cazuri mita." Furnizorul afirma ca, pe de alta parte, chiar si cei care au toate actele in regula sunt vizati de controale si se vad nevoiti sa dea mita pentru ca activitatea lor sa nu fie blocata de controale mult prea dese, pana la 18 sau 20 pe luna, dupa cum spunea cu jumatate de gura unul dintre saormarii care afirma ca incearca sa faca "un business curat". Cu alte cuvinte, componenta nefiscalizata din "afacerea" saorma, cum am denumit noi aceasta piata de peste 200 de milioane de euro, depaseste, potrivit estimarilor, 70%-75%.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, Kebab Mania, firma care vinde probabil cea mai ieftină şaorma din Capitală, nu înregistra profit şi avea datorii de circa 13.000 de euro în 2011, anul în care au fost publicate ultimele date financiare despre firmă. În acelaşi an, şaormeria avea o cifră de afaceri de circa 50.000 de euro şi un număr mediu de patru angajaţi. În prezent, în fiecare dintre cele trei şaormerii descrise la începutul materialului am putut să identificăm câte trei angajaţi.