Sunt tineri, au studiat fie în domeniu, fie în cu totul alt sector, au mai lucrat în domeniu sau nu, au început fie în sufrageria proprie, fie în magazia din spatele casei – acesta este „portretul robot” al tinerilor antreprenori care au pariat pe un business în domeniul mobilierului din lemn sau al decoraţiunilor din acest material. Cum au început şi ce îi ţine pe o piaţă unde preţul este cel care dictează în continuare decizia de achiziţie?

Pentru mulţi o bucată de lemn găsită în pădure ajunge pur şi simplu pe foc, însă pentru mulţi tineri o astfel de bucată de lemn a devenit o sursă de inspiraţie atunci când au decis să meargă pe cont propriu şi să-şi deschidă un business în domeniu. Pe o piaţă unde vânzările trec de 600 de milioane de euro, dacă ar fi să luăm în calcul doar mobilierul din lemn, somiere sau scaune de exemplu, şi unde consumul este dictat de preţ în general, tinerii au spart acest tipar şi au pariat deseori pe mobilier de design, premium sau pe decoraţiuni din lemn în acelaşi registru. 

„Am ajuns în acest domeniu înainte să vreau. Bunicul meu lucrează de peste 70 de ani în industria lemnului, tata este şi el în acelaşi domeniu. Eu nu am pornit iniţial pe drumul lemnului, ci spre arhitectură, dar ulterior am înclinat către lemn.

Mi-a plăcut lucrul manual, mi-a plăcut ideea de a crea ceva cu mâinile, cu lemnul”, spunea Alexandru Dobre, fondatorul Dobrea, un atelier de mobilier high-end. În proporţie de 90-95%, el foloseşte stejar masiv certificat şi verificat, cumpărat din România. “Ceea ce-mi dă curaj este ideea pe care am avut-o. Ştiu sigur că produsele sunt ce se caută în ultima perioadă şi vrem să oferim calitate. Dacă omul vede calitate, atunci vei fi recomandat. Avem însă nevoie de timp.  Sperăm la mai multe şi la mai bine, iar eu sunt 100% implicat în asta”, a punctat el. 

La rândul lor, Renata Dălălău şi Daniel Chindea, doi antreprenori din Piatra Neamţ, au reuşit să pună bazele propriului atelier UDBI în 2020, fiind pasionaţi de acest domeniu, iar până acum produsele create în Piatra Neamţ au ajuns în America, China, Coreea de Sud, Australia, Tanzania şi Republica Dominicană. Cei doi antreprenori creează bijuterii, rame foto sau accesorii din lemn. Pentru a ajunge la consumator, o afacere are nevoie de un mesaj, de o cale, precum social media sau Google Ads, după cum spunea Daniel Chindea. În ultimii ani, însă, lucrurile au devenit dificil de gestionat pentru că promovarea este scumpă, astfel că cei doi antreprenori mizează pe recomandări şi se îndreaptă spre promovare locală, folosindu-se de târguri. Proiectul celor doi antreprenori a pornit cu doar 3.000 de euro acum patru ani, însă pe parcurs, spune Daniel Chindea, au fost făcute investiţii suplimentare, care însumează azi peste 15.000 de euro, bani care au mers către achiziţia de utilaje pentru gravarea lemnului. Antreprenorii pariază şi pe lemn masiv, o categorie care după Revoluţie a pierdut teren în faţa celui din MDF, care este mai ieftin, dar nu la fel de durabil. Un exemplu este Daniel Miljkovic, care a creat în urmă cu circa şapte ani brandul Massif. 

„Se produce multă mobilă din lemn în România, dar, din păcate, majoritatea merge la export către vestul Europei. România importă multă mobilă din pal din Polonia şi Turcia. Cred că este o piaţă pentru astfel de produse aici”, consideră el. În 2018, când a deschis Massif în Timişoara, a pornit la drum cu 7.000 euro. Ulterior, producţia a fost mutată într-un spaţiu mai mare, ceea ce a necesitat o investiţie de circa 170.000 de euro. Astăzi, Massif numără 100 de produse în portofoliu, în special paturi, care pot fi personalizate pe diferite culori şi dimensiuni. Capacitatea de producţie a businessului este de circa 40-50 de paturi lunar. Tot pe lemn masiv au pariat Barna Gabor din Târgu-Mureş şi Daan de Groot, doi antreprenori, de origine olandeză, care au pornit proiectul Rustic Art din pasiunea pentru lucrul cu lemnul şi au deschis un atelier în satul Chirileu din judeţul Mureş, unde creează obiecte de mobilier din lemn masiv şi lemn reciclat.

„Stilul rustic nu merge oriunde în lume. Spre exemplu, în Olanda, oamenii preferă mobilierul finisat. Însă, în zona mediteraneană, este un stil tot mai căutat”, spuneau antreprenorii care au strâns în portofoliu peste 300 de produse lucrate manual. „Într-o lună putem produce 20 de paturi şi putem finaliza în jur de 3-4 proiecte la comandă, cum ar fi un dormitor sau o bucătărie“, a mai adăugat antreprenorul. În medie, un pat din lemn masiv făcut din grinzi porneşte de la 3.000 de lei, însă preţurile pot ajunge până la 6.000-7.000 de lei.

Pe de altă parte, Ciprian Isacovici a creat brandul Extensio Mob, sub care produce mobilier transformabil, potrivit pentru orice tip de spaţiu.

El poate integra într-o cameră un loc de dormit, care să se transforme, totodată, şi  într-un spaţiu de lucru. „Prin această soluţie eu vreau să le transmit oamenilor că pot să trăiască într-un apartament de două camere cu confortul de la trei camere. Practic, trăieşti într-un apartament de două camere cu confortul de la trei camere, dar achiţi rata la bancă pentru două camere şi plăteşti întreţinerea tot pentru două camere pentru că ţi-ai mobilat cum trebuie”, a spus antreprenorul. El a pornit la drum cu o investiţie de 3.000 de euro, bani pe care i-a pus deoparte pentru a pune bazele acestei afaceri. Sub brandul Extensio Mob pot fi realizate paturi, birouri, canapele şi colţare, dar şi alte piese de mobilier de care clienţii au nevoie, iar toate pot fi integrate în spaţiul de care dispune clientul respectiv, astfel încât acesta să fie cât mai bine eficientizat.

O bucată de lemn este transformată de Emma Vasile, de la Nod în Lemn, într-un obiect care poate trăi într-o casă chiar şi câţiva ani. Lemnul salvat din pădure este tratat şi „decorat” frunză cu frunză. „Aceşti arbori nu necesită mentenanţă, nu au nevoie de apă, nu au nevoie de lumină şi rămân aşa până la cinci-zece ani. Sunt nişte soluţii sustenabile de design şi să poţi să ai natura mai aproape de tine”, povestea Emma Vasile. Astfel, micii antreprenori au idei care pot umple cu mobilier şi decoraţiuni orice tip de încăpere.  

Pe o piaţă unde vânzările trec de 600 de milioane de euro şi unde consumul este dictat de preţ în general, tinerii au spart acest tipar şi au pariat deseori pe mobilier de design, premium sau pe decoraţiuni din lemn în acelaşi registru. 

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Burli – cafenea

Fondatori: Valentina Carnet şi Marius Burloiu 

Locaţie: Bucureşti

Investiţie: 25.000 de euro

Meniu: cafea, dar şi produse de la alţi antreprenori

Master of Crowds -  traininguri de public speaking

Fondatoare: Lăcrămioara Brecea

Număr cursanţi:120/an/ cursuri deschise

Evoluţie cursanţi: creştere de 20% anual

Carpathian Jerky- snacksuri din carne 

Fondatori: Familia Cărpuşor

Prezenţă: online, băcănii

Planuri de dezvoltare: exporturi în regiune

Velonova Mirage - muzeu de divertisment

Fondatori: Familia Neacşu

Locaţie: Bucureşti

Investiţie: 200.000 de euro

Număr vizitatori: 100-130 de familii/weekend

Planuri de dezvoltare: extinderea naţională

Nod în Lemn- atelier decoraţiuni 

şi soluţii de design 

Fondatoare: Emma Vasile

Anul lansării: 2023

Investiţie: 5.000-10.000 de euro 

Planuri de dezvoltare: creşterea echipei

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. 

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.