Tranziţia energetică şi reconfigurarea economiilor ca urmare a acestei iniţiative fără precedent aduce oportunităţi enorme de dezvoltare, România fiind una dintre ţările care ar putea avea cel mai mult de câştigat din această resetare la nivel european. Cum plănuieşte compania de IT AROBS Transilvania Software, cea mai mare societate de pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, să îşi dezvolte divizia Automotive într-o perioadă marcată de idei eco-friendly şi inovaţii în industria tech?

AROBS Transilvania Software a luat naştere în Cluj-Napoca în 1998, într-o perioadă în care industria IT din România abia începea să prezinte primele semne de viaţă. În urmă cu nouă ani, AROBS era un furnizor de servicii software avansate cu istoric în dezvoltarea de soluţii complexe în parteneriat cu clienţi din vestul Europei şi America de Nord. La acea vreme, compania – listată actualmente pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti – avea clienţi din industria automatizării de clădiri, soluţii portabile de navigaţie GPS, multimedia, aplicaţii pentru industria hotelieră şi monitorizare a flotei auto. „Având deja un portofoliu de proiecte variat în zona de dezvoltare software, am fost tot timpul deschişi şi am acceptat provocări tehnice noi. Am răspuns pozitiv la solicitarea unui prim client german care dorea să ne implicăm într-un proiect care necesita atât cunoştinţe software, cât şi hardware”, spune Voicu Oprean, fondator şi CEO al AROBS România.

Prin proiectul respectiv, compania a livrat panouri digitale de comandă pentru autovehicule industriale precum camioane, tractoare şi combine folosite în agricultură. Cu timpul, experienţa acumulată în acest sens avea să devină fundamentul din spatele unei direcţii cu totul noi, stând la baza unuia dintre cele mai puternice departamente R&D (research & development – cercetare şi dezvoltare) din cadrul AROBS, anume divizia Automotive, care oferă soluţii software pentru industria auto, lucrând în prezent la prima maşină din istoria AROBS. „În completarea acestui portofoliu avem o contribuţie semnificativă la construcţia autovehiculului inteligent prin proiecte care ţin de conducerea autonomă.” În 2020, odată cu începutul pandemiei de coronavirus, unele divizii în care activează compania – automotive, travel technology, management de flotă – au înregistrat câteva luni de stagnare şi, uneori, chiar de scădere, însă 2021 a fost caracterizat de o puternică recuperare, încununată la sfârşitul anului trecut cu debutul pe piaţa locală de capital, la o capitalizare de 884 de milioane de lei după prima şedinţă de tranzacţionare.

„Ne propunem menţinerea şi chiar depăşirea ratei de creştere a cifrei de afaceri a liniei de business faţă de 2021. Echipele de automotive cresc de la an la an foarte rapid. Ţintim mai mulţi clienţi, pe mai multe locaţii geografice, cu proiecte diverse pentru care să ne punem la bătaie atât expertiza de automotive şi embedded (încorporare – n.r.), cât şi spiritul inovator pe care ştim că îl avem”, adaugă Voicu Oprean.

În prezent, AROBS colaborează cu firme de top din industria auto din Europa şi cu multe alte companii, mici şi mari, din întreaga lume, dezvoltând împreună tehnologii embedded. Totuşi, printre parteneri nu se găsesc producători auto, ci subcontractori care furnizează platforme complexe şi soluţii tech dedicate, iar din noiembrie 2021, AROBS a demarat aşa-zisul program Stock Option Plan, o raritate în domeniul IT, care realizează tranziţia de la colegialitate la parteneriat. Pe zona de electrificare, AROBS s-a bucurat spre sfârşitul anului trecut de un număr tentant de solicitări de la partenerii din industria globală, proiectele intrând ulterior în faza de dezvoltare, în contextul în care tendinţele la nivel mondial merg treptat către renunţarea la motoare pe combustibili fosili, aspect resimţit, de altfel, şi în business.

„În ceea ce priveşte România, statul oferă cel mai mare ecobonus din UE pentru persoanele fizice privind achiziţia de astfel de maşini, dar companiile nu au parte de beneficii fiscale similare”, explică CEO-ul. Aşadar, luând în calcul prima oferită de stat, preţul de achiziţie rămâne, pentru o persoană fizică, principala barieră atunci când vine vorba de cumpărarea unei maşini electrice.

În prezent, există experţi care susţin că, în câţiva ani, automobilele electrice vor fi mai ieftine decât cele pe combustibil fosil, iar şoferii vor dispune de o mulţime de staţii de încărcare. Mai mult, estimările analiştilor spun că piaţa globală a maşinilor electrice va creşte de la 170 de miliarde de dolari în 2020 la 725 de miliarde de dolari în 2026.

O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

„Industria auto este la un moment de cotitură. Companiile de vârf au recunoscut de mult această schimbare şi acum o folosesc în avantajul lor. Vor câştiga companiile care sunt focusate pe vehicule autonome şi electrice sau în sens larg, verzi. Pe piaţa globală a maşinilor verzi, există o efervescenţă datorită inovaţiei tehnologice continue şi dezvoltării designului”, a declarat fondatorul AROBS pentru BM. Pe piaţa globală, companiile care se luptă să iasă în evidenţă prezintă vehicule tot mai avansate din punct de vedere tehnologic, eficiente în ceea ce priveşte consumul de combustibil şi, bineînţeles, cu un caracter obligatoriu eco-friendly, fiind motivele cheie care determină creşterea solicitărilor pentru soluţii dedicate maşinilor verzi.

„Este incredibilă viteza cu care ideile devin inovaţii, iar inovaţiile intră în producţie. Este greu de închipuit, pentru cineva care nu este în industria automotive, care va fi realitatea sofisticată a maşinilor pe care le vom conduce în anii care urmează. Sau care ne vor (con)duce, acel autonomous driving (condus autonom – n.r.)”, spune Voicu Oprean, adăugând că procesele de producţie şi implementare a inovaţiilor au devenit tot mai scurte în ultimii ani. Din lista proiectelor diviziei Automotive, fondatorul AROBS enumeră maşinile autonome/electrice, conectivitate şi telematics, power computing, sisteme de acces de vizibilitate lumini, testare de echipamente, senzori de sisteme de siguranţă, însă specializarea transversală pe embedded implică un grad mai ridicat de expertiză, întrucât „tot ce se mişcă pe acest glob are un senzor sau un sistem embedded”.

La capitolul provocări, Voicu Oprean menţionează, mai recent, listarea pe piaţa AeRO, pepiniera segmentului principal al Bursei româneşti, etapă pe care compania o avea în vedere deja de câţiva ani. Unul dintre obiectivele principale de anul acesta constă în transferul pe piaţa reglementată a BVB. „Am trecut şi probabil vom mai trece prin provocări diverse, multe dintre ele vin din afara companiei şi, deseori, nu putem să le controlăm. Am trecut prin mai multe crize mondiale (în 2001, 2008 şi pandemie) şi am reuşit să trecem cu bine (...) pentru că vremurile cele mai interesante aduc cele mai mari oportunităţi.” O provocare continuă este asigurarea numărului şi densităţii de talente în industria IT, întrucât necesarul de IT-işti din ţară este mult mai mare decât plaja de recrutare. Potrivit unei recente ediţii a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI 2021), deşi România are un număr mare de absolvenţi în domeniul IT&C, deţinând locul 4 din cele 27 de state UE, deficitul de specialişti limitează capacitatea de inovare şi captare a avantajelor pe care le generează transformarea digitală.

Chiar dacă numărul de developeri s-a dublat în ultima decadă, rata de creştere a numărului de persoane din domeniu din 2020 a fost mai mică decât în anii 2014-2019. Însă chiar şi în acest context, în care numărul de absolvenţi cu specializări STEM (science, technology, engineering, mathematics) nu reuşeşte să ţină pasul cu piaţa, industria continuă să crească accelerat, contribuţia domeniului la produsul intern brut este din ce în ce mai consistentă. „Prin urmare, suntem implicaţi în permanenţă în sprijinirea programelor educaţionale, în parteneriat cu mai multe universităţi, eu susţin cursuri la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi la Universitatea Babeş-Bolyai şi urmărim ca prin participarea noastră să aducem plusvaloare eforturilor mediului universitar din România în domeniul IT&C”, susţine Voicu Oprean. Compania clujeană are proiecte şi cu alte universităţi în oraşe în care deţine birouri, lansând internshipuri în majoritatea locaţiilor, multe dintre ele pe segmentul auto.

De asemenea, pentru dezvoltarea diviziei Automotive, societatea a investit în dezvoltarea biroului din Germania, la München – AROBS GMBH.

„Avem colegi care sunt cu noi de 20 ani, poate unii şi mai mult, absolvenţi de UTCN şi cu care am crescut împreună această specializare de automotive, dar şi celelalte linii de business. Investim în comunitatea IT pentru a avea acces la filonul de talente locale şi, în fapt, creăm o microcomunitate de specialişti în locaţii fără prea multă tradiţie, precum Suceava sau Târgul-Mureş”, spune fondatorul AROBS, menţinând în acest sens şi Chişinăul.  Voicu Oprean şi-a început cariera în penultimul an de facultate, fiind student al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

După o scurtă perioadă în Statele Unite, unde a lucrat pentru o firmă italiană, proprietarul respectivei companii a considerat că dorinţa viitorului CEO de a-şi finaliza masterul era incompatibilă cu cerinţele de la acea vreme. În consecinţă, tânărul inginer a rămas în scurt timp fără loc de muncă. Ideea din spatele AROBS era de a face ceea ce îi place, însă în condiţii total diferite faţă de cele cu care era obişnuit la firma italiană. „Am început singur în apartamentul părinţilor, apoi m-am mutat cu zece colegi într-un apartament de trei camere (varianta românească a garajului american). Eram o echipă extraordinară, lucram împreună, mâncam împreună, ne vizitam familiile. Eram extraordinar de sudaţi între noi”, îşi aminteşte Voicu Oprean.

În momentul de faţă, CEO-ul AROBS – primul unicorn în lei din IT de la Bursa românească – joacă rolul de investitor, atât ca „angel”, cât şi de membru al unor fonduri precum Cleverage, specializat în soluţii med tech şi de partener Early Game Ventures, unul dintre cele mai active fonduri active pe piaţă. Totodată, Voicu Oprean face parte din boardul Endeavor România, parte dintr-o reţea globală care sprijină start-up-uri tech cu potenţial, şi este mentor şi business advisor pentru mai multe start-up-uri.