Noua strategie a grupului OMV prevede renunţarea, până în anul 2021, la active de 1 miliard de euro din segmentul de rafinare şi marketing, focusul companiei devenind producţia de hidrocarburi şi energie electrică.

Istanbul. O locaţie absolut superbă pe malul Bosforului, lângă podul care uneşte partea asiatică de cea europeană a megaoraşului cu 15 milioane de locuitori şi 600 de moschei. Gustări rafinate, muzică delicată, zâmbete largi. Aceasta este scena pe care noul CEO al OMV, Gerhard Roiss, a decis să-şi facă prima apariţie publică de la preluarea frâielor din mâinile lui Wolfgang Ruttenstorfer, omul care practic a transformat OMV dintr-un grup austriac într-unul cu expunere internaţională.

Locul unde Roiss a decis să-şi facă prima apariţie nu a fost ales întâmplător. Conferinţa la care OMV şi-a anunţat nu numai schimbarea de CEO, ci şi schimbarea de strategie a fost ţinută într-o ruină, într-o clădire din care au mai rămas doar zidurile. În interiorul acestei ruine însă, ca într-o coajă, strălucea o clădire nouă, din sticlă, modernă, luminoasă şi sofisticată. De la sălile de hotel, OMV a trecut sub noul său CEO la locuri suprinzătoare unde să-şi anunţe deciziile şi strategia. De la prezentări bogate, susţinute de tot top managementul austriac, conferinţa anuală a OMV s-a transformat într-un one man show. De la Wolfgang Ruttenstorfer şi tot boardul OMV cu prezentările aferente s-a trecut la Gerhard Roiss şi atât.

Problema este că această schimbare de abordare nu a venit singură, ci a fost însoţită de o schimbare şi mai surprinzătoare pe termen mediu si lung. "Prima mea prioritate de la preluarea mandatului a fost schimbarea strategiei. Primul stâlp al dezvoltării va deveni segmentul de explorare şi producţie, urmat de cel de gaze şi energie, rafinarea şi marketingul urmând să cadă pe ultimul loc", a spus Roiss, care de la începutul acestui an a devenit practic cel mai important om pentru economia României, fiind persoana care are primul şi ultimul cuvânt de spus în dezvoltarea Petrom, cea mai mare companie locală. Venirea sa la conducerea OMV are loc după un mandat de aproape 10 ani al lui Wolfgang Ruttenstorfer în care OMV a crescut simţitor prin două achiziţii strategice în regiune: Petrom şi Petrol Ofisi.

"Portofoliul OMV va fi redus semnificativ pentru a deveni mai concentrat şi pentru a avea o structură mai simplă. Explorarea şi producţia oferă un potenţial de creştere mare şi profituri atractive. Ca urmare, în mod gradual, portofoliul nostru se va muta de la unul concentrat pe partea de rafinare şi marketing la unul bazat pe explorare şi producţie, gaze şi energie", a mai spus Roiss.

Calculul OMV este simplu: dacă pe explorare şi producţie şi pe partea de gaze şi energie electrică se fac bani, pe partea de rafinare şi marketing se pierd bani. Acestea vor fi principiile de bază pe care se va croi întreaga strategie a OMV pe următorii zece ani. "Pentru a reflecta contracţia cererii pentru produsele rafinate din Europa, OMV îşi va ajusta expunerea pe segmentul de rafinare şi marketing şi ţinteşte ca până în 2014 să renunţe la active de profil de un miliard de euro prin scăderea capacităţii de rafinare şi a numărului de benzinării. Suntem în 13 pieţe, dar ceea ce ne dorim este să avem o prezenţă regională mai concentrată cu o expunere mai mică pe segmentul de rafinare şi marketing", a mai spus Roiss.

În România, Petrom deja a închis una din cele două rafinării pe care le avea în portofoliu, dar în ultimii ani numărul de benzinării a rămas aproximativ constant, firma având un lanţ de puncte de alimentare format din peste 550 de unităţi. Contextul de piaţă local este însă unul care ar face destul de uşoară vânzarea unor benzinării ţinând cont de faptul că atât azerii de la SOCAR, cât şi sârbii de la NIS, care de fapt sunt controlaţi de ruşii de la Gazprom, au anunţat planuri agresive de extindere. Mai mult, NIS chiar a pus recent pe masa Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, o ofertă pentru preluarea întregului lanţ de benzinării. Oferta a fost refuzată, dar acesta este un indiciu al agresivităţii cu care noii intraţi în piaţă abordează România.