Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile din industria oil & gas să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi. Doi dintre cei mai mari jucători ai lumii şi-au anunţat deja planul pentru un viitor cu emisii 0 de carbon. Ce urmează?

Scăderea galopantă din perioada pandemiei a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzunile legate de profitabilitatea companiilor, scrie presa internaţională. Totodată, cei doi jucători au anunţat că în obiectivele lor pe termen lung se află tranziţia în totalitate spre producţia de energie verde (din resurse regenerabile, mai ales eoliană, solară, hidro), aspect care ar putea marca începutul sfârşitului pentru era benzinei.

Astfel, potrivit The Guardian, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură - iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

Potrivit celor mai recente informaţii, BP a înregistrat anul trecut o pierdere de 5,7 miliarde de dolari, prima într-un deceniu, potrivit Reuters. În ultimul trimestru al anului 2020, BP a raportat un profit de 115 milioane de dolari, puţin sub estimările analiştilor din cauza vânzărilor slabe de petrol şi gaze şi a tranzacţiilor reduse. „Aceste rezultate reflectă un trimestru cu adevărat dur", a declarat directorul financiar Murray Auchincloss într-un comunicat. Cu toate acestea, compania mizează pe o creştere a cererii de petrol în 2021.

De asemenea, Exxon Mobil a publicat pierderi nete de 22,4 miliarde de dolari în 2020, prin comparaţie cu un profit de 14,34 de miliarde de dolari în 2019. Compania a anunţat anul trecut că va reduce investiţiile în noi proiecte cu o tremie şi va renunţa la 15% dintre angajaţi.

Tranziţia spre energie regenerabilă era ideea principală care a reieşit din  declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney, în context pandemic: „Aceste decizii grele (...) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice”. Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

Cu câteva săptămâni înaintea anunţului BP din 2020, compania Royal Dutch Shell anunţase  şi ea că recalculează dividendele acţionarilor şi renunţă la trei sferturi din bonusurile anuale.

Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne vor deservi mai bine în viitor”.

Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor rămâne neexploataţi deoarece consumul este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din totalul investiţiilor de 12 miliarde de dolari în energia verde.

Lordul John Browne, fostul CEO al BP, care a fost martor al urcărilor şi coborârilor pieţei pe parcursul a mai mult de cinci decenii, crede că scăderea preţului petrolului la minime istorice, înregistrată în pandemie ar putea fi un avertisment adus industriei cu privire la ceea ce va urma, scrie Financial Times. În multe dintre lunile pandemiei, câmpurile de exploatare au fost închise, spaţiile de depozitare umplute într-un interval de timp record, iar companiile naţionale au început un război al preţurilor pentru a încerca să acapareze o piaţă aflată în micşorare.

„Vedem cât de fragilă este lumea în această pandemie, iar conştientizarea fragilităţii este foarte importantă în modelarea comportamentului oamenilor. Oamenii care s-au îngrijorat timp de mai multe luni de sănătatea plămânilor lor sunt mai predispuşi să îşi dorească aer curat”, spune lordul Browne, în interviul acordat FT.

El este acum preşedinte al LetterPen, parte a producătorului de petrol independent Wintershell DEA. El şi alţi reprezentanţi ai industriei cred că principalii jucători ai pieţei se vor orienta mai rapid decât anterior pandemiei spre energia verde.

Acest lucru înseamnă că firmele de profil sunt supuse unei presiuni în creştere de a-şi adapta businessul de bază, axat pe producţia de combustibili fosili.

Există însă şi păreri care spun că eforturile axate pe schimbările climatice vor fi deraiate de preţul redus al petrolului şi de o depresiune globală care va absorbi timpul şi banii guvernelor. Într-un astfel de scenariu, investiţiile în industria petrolului ar putea scădea atât de mult încât ar putea exista crize de producţie, care vor face ca preţurile să urce. „Suntem la început (al acestei dezbateri - n.red). Dar o criză a sănătăţii schimbă atitudinea oamenilor semnificativ şi acest lucru va influenţa şi industria petrolului”, spunea el în interviul acordat FT la începutul lunii iunie.

Investitorii au întors spatele sectorului chiar înainte de pandemie, fiind motivaţi de temeri legate de scăderea cererii, precum şi de problemele etice generate de marii poluatori ai lumii. În Statele Unite, valoarea companiilor din energie din totalul celor care alcătuiesc indicele S&P 500 s-a micşorat în 2020 la mai puţin de 5% din indicele total, faţă de 11%, la cât se afla în urmă cu un deceniu.

Agenţia Internaţională a Energiei (International Energy Agency) a previzionat că cererea pentru petrol la nivel global - care crescuse la o medie de 1,5 milioane de barili de petrol pe zi în fiecare an în ultimii 10 ani, ajungând la 100 milioane de barili pe zi în 2019 - va începe să înregistreze o scădere în 2025. Majoritatea companiilor producătoare de petrol cred că adoptarea la scală largă a vehiculelor electrice sau aspectele regulatorii asupra emisiilor ar putea impulsiona piaţa pentru energie regenerabilă între 2030 şi 2035.

Planul lui Bernard Looney, actualul CEO al BP, pentru atingerea obiectivului de zero emisii prevede că BP se va orienta mai rapid spre energie verde precum eoliană sau solară, alături de măsurile pe care compania le va lua pentru captarea carbonului şi depozitarea pentru oprirea emisiilor de CO2 generate de producţia de combustibili fosili. „Industria petrolului se afla oricum în schimbare. Întrebarea este acum dacă acest lucru va accelera acum (după pandemie)”, a spus Mark Lewis, şeful cercetării axate pe sustenabilitate la BNP Parisbas Asset Management.

Prăbuşirea preţului petrolului de la 70 de dolari pe baril în ianuarie la sub 20 de dolari pe baril în aprilie nu a „doborât” încă BP; deşi compania şi-a redus investiţiile după reducerea veniturilor pentru protejarea dividendelor acţionarilor. Ulterior, în luna aprilie, şi Royal Dutch Shell şi-a anunţat propriul plan de emisii zero. „În ciuda a ceea ce se întâmplă, trebuie să fim concentraţi pe viitor”, a spus Looney într-o notă în care îl felicita pe CEO-ul Shell, Ben van Beurden, în legătură cu mişcarea făcută.

John  Browne, fost CEO al BP:„Vedem cât de fragilă este lumea în această pandemie, iar conştientizarea fragilităţii este foarte importantă în modelarea comportamentului oamenilor. Oamenii care s-au îngrijorat timp de mai multe luni de sănătatea plămânilor lor sunt mai predispuşi să îşi dorească aer curat.”

Pe de altă parte, în luna decembrie a anului trecut, mai mulţi executivi din cadrul Royal Dutch Shell care susţineau adoptarea mai rapidă a unei strategii orientate pe energia verde şi-au anunţat plecarea din companie ca urmare a unor neînţelegeri tocmai pe această temă. Potrivit FT, top managementul companiei ar fi înclinat în continuare înspre modelul clasic de business al companiei.

Anumite organizaţii axate pe protecţia mediului au acuzat BP şi Shell că nu se mişcă de fapt suficient de rapid şi cred că plănuiesc să rămână producători de petrol şi combustibili fosili pe termen lung.

Nici contextul politic nu încurajează evoluţia industriei: după cum sesizează FT, răspunsul iniţial al Arabiei Saudite la scăderea consumului a fost să lanseze un război al preţurilor cu Rusia, ridicând producţia la niveluri maxime. Au revenit la restricţionarea producţiei sub presiunile preşedintelui american Trump, dar analiştii cred că cererea ar putea să ajungă la un vârf mai degrabă mai devreme decât mai târziu. Arabia Saudită ar avea petrol pentru 75 de ani în pământ - astfel că cea mai raţională abordare ar fi pentru ei acum să pompeze cât mai mult posibil.

Jefrrey Auld, CEO-ul Serinus Energy, un producător mic de petrol şi gaze din România şi Tunisia, a declarat tot pentru FT că se aşteaptă ca riscurile politice să împingă companiile mari spre o atenţie mai mare înspre benzina mai puţin poluatoare, dacă nu înspre energia regenerabilă.

„S-au ars (companiile - n.red) de prea multe ori din cauza petrolului. Se uită la următorii 40 de ani şi spun că nu se poate întâmpla la fel ca în cazul cărbunelui, trebuie să se mişte într-o direcţie care să le diversifice riscurile.”

Chris Midgley, fost economist - şef la Shell, spune că cea mai mare problemă a sectorului este că a performat atât de slab în ultimii 20 de ani: capitalizarea de piaţă a ExxonMobil de pildă, de 185 miliarde de dolari, a fost depăşită de Netflix în luna aprilie.

Pentru veteranul care a asistat la numeroase cicluri de creştere şi scădere, ciclul prin care creştem acum este un precursor al viitorului industriei.

„Schimbările climatice rămân îndepărtate de noi ca indivizi. Dar nu cred că vor rămâne aşa dacă nu facem ceva împotriva acestui lucru”, a concluzionat lordul Browne în interviul acordat FT.