Acest subiect pare dintr-o altă realitate, mai ales în România.

Bucureştiul are prea puţine penthouse-uri de top, adică apartamente de superlux la etajele superioare, de peste 500 mp, faţă de o cerere ascunsă şi banii care sunt în piaţă. Aici discutăm de un preţ de peste 5.000 de euro metrul pătrat, amenajat şi mobilat de top. În ultimii ani, chiar şi în criză, s-au făcut destul de mulţi bani în România - vorbim despre zeci, sute de milioane de euro şi există chiar două cazuri de miliarde de euro.

O parte dintre antreprenorii români şi-au vândut companiile şi stau pe milioane şi zeci de milioane de euro, aşteptând noi oportunităţi în piaţă, chiar şi achiziţia unor proprietăţi unice; copiii au preluat moştenirile părinţilor (vezi cazul Adeplast, unde copiii au împărţit peste 150 de milioane de euro); s-au vândut destul de multe terenuri după revenirea spectaculoasă a acestei pieţe care se prăbuşise în criza anterioară; s-au tranzacţionat multe clădiri de birouri şi blocuri întregi de apartamente; pieţele bursiere sunt la maxime istorice şi în afară, şi la Bucureşti (de exemplu, acţiunile TeraPlast s-au dublat în 2020, ceea ce a făcut ca deţinerea lui Dorel Goia, principalul acţionar, să crească de la 400 de milioane de lei la aproape 820 de milioane de lei, adică 167 de milioane de euro); Bitcoinul a crescut de 10 ori faţă de acum un an, iar piaţa criptomonedelor a explodat (în nordul Capitalei, numai despre criptomonede se vorbeşte şi sunt români care au ajuns la investiţii de zeci şi sute de milioane de euro în aceste monede digitale care nu au nimic în spate, ci doar o idee).

Piaţa rezidenţială din Bucureşti are nevoie de mai multe penthouse-uri de top cu preţuri care să depăşească 3-4 milioane de euro şi chiar să ajungă peste 10 milioane de euro. Pare neverosimil, dar este o lume unde banii nu dorm niciodată, unde unii s-au trezit peste noapte milionari în euro şi care acum caută proprietăţi exclusiviste cu care să se mândrească la prieteni. Piaţa rezidenţială din Bucureşti nu duce lipsă de apartamente de lux sau case în Primăverii, Kiseleff, Dorobanţi, dar nu are suficiente penthouse-uri de top. Când începi să câştigi milioane şi zeci de milioane de euro din Bitcoin, Ethereum sau alte criptomonede fără să faci nimic, viaţa devine dintr-o dată roz, iar proprietăţile la care poate să aibă acces destul de multă lume nu mai satisfac dorinţele proaspeţilor milionari. Din când în când, cei care au câştigat bine din terenuri, din vânzarea unei afaceri, din vânzarea unor apartamente de 50.000 de euro au nevoie să-şi confirme statutul prin achiziţia unor lucruri unice, la care foarte puţină lume poate să aibă acces. Au fost câteva cazuri în care s-au tranzacţionat penthouse-uri de 3-6 milioane de euro, aceste proprietăţi fiind mai uşor de vândut decât un apartament de 300.000-500.000 de euro.

Blocurile turn care pot găzdui penthouse-uri pot fi numărate pe degete în Bucureşti, deci nu există riscul unei inundaţii de penthouse-uri. Companiile din tehnologie sau care au legătură cu acest domeniu încep să producă milionari în lei şi în euro, pe modelul american. UiPath a produs un miliardar în dolari, câţiva cu sute de milioane de dolari şi mai mulţi cu milioane şi zeci de milioane de dolari. În Cluj, unde preţul pe metrul pătrat este mai mare decât în Bucureşti pentru proprietăţile comune, nu prea există penthouse-uri de peste 1 milion de euro, deşi oraşul a produs câţiva milionari sănătoşi în ultimii ani. Ca să ţină pasul cu cei care câştigă sau se trezesc peste noapte cu câteva milioane de euro prin creşterea preţului activelor, dezvoltatorii trebuie să aibă în portofoliu mai multe penthouse-uri.

Nu va trece mult şi în România se va tranzacţiona sau se vor construi penthouse-uri care vor depăşi 10 milioane de euro. Conform unor date neoficiale, românii au peste 5-6 miliarde de dolari, valoare la zi, în criptomonede. Când vor reuşi să-şi aducă în ţară banii, piaţa proprietăţilor de lux şi piaţa penthouse-urilor se va trezi în faţa unei cereri pe care nu poate să o satisfacă. În lume sunt foarte mulţi bani pentru că băncile centrale au printat non-stop bani, iar aceştia trebuie să-şi găsească un loc.

(cristian.hostiuc@zf.ro)