Vera Korn, country manager al dezvoltatorului imobiliar Ablon Romania, ia un pix si o foaie si incepe sa traseze un grafic. Punctul zero este marcat de anul 2005, cand a inceput „febra imobiliara“, iar din punctul zero trage o curba ascendenta. La nici o cincime din lungimea curbei face un punct si trage o linie in jos. „Aici este 2008, aici suntem noi. Suntem de-abia la inceput in privinta preturilor si a dezvoltarii imobiliare in general“. Din punctul care marcheaza prezentul evolutia este tot ascendenta, dar cu o curba mai larga. „Chiar daca va creste mai incet, tot in sus este directia. Se va incetini ritmul de crestere, dar ramane o crestere“, spune Korn.

In 2007, au fost finalizate aproape 46.000 de locuinte in Romania, cu aproape 17% mai multe decat in anul anterior, ajungandu-se astfel la un nivel foarte apropiat de cele 48.000 de locuinte finalizate in 1990. Chiar si asa, Romania mai are inca mult de recuperat din decalajele fata de vecinele Ungaria sau Cehia. „In Budapesta inca se contruieste. Si este vorba de capitala unei tari, Ungaria, cu 8-10 milioane de locuitori. La fel si in Cehia. Romania are 22 de milioane de locuitori, posibilitatile sunt enorme“, insista Vera Korn, care conduce divizia locala a dezvoltatorului originar din Ungaria. Evolutiile pietelor imobiliare din Cehia si in Ungaria, doua piete cu care se compara in mod traditional cea romaneasca, au urmat un traseu similar cu cea din Romania in anii imediat de dupa 1990. Dupa caderea regimului comunist, constructiile de locuinte au intrat in declin, revenindu-si partial la jumatatea deceniului, pentru a atinge apoi in 2003-2004 un varf. Adica in preajma aderarii la Uniunea Europeana (UE), situatie similara cu cea autohtona.

Insa, spre deosebire de Romania, in Cehia sau Ungaria, diferentele nu au fost atat de mari intre volumul minim si cel maxim al livrarilor anuale. De aceea, nici evolutia preturilor nu a fost la fel de abrupta ca pe piata romaneasca, desi si vecinii de mai la vest au trait perioade de boom imobiliar, ba chiar si perioade de scadere a preturilor.

Statisticile arata ca Romania se afla printre ultimele tari din UE in ceea ce priveste numarul de locuinte livrate raportat la populatie, cu 1,7 locuinte noi livrate la mia de locuitori, potrivit directorului de dezvoltare al Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL), Ioan Bejan. Spre comparatie, in anii de varf ai pietei in Polonia si Ungaria, acest indicator depasea 4 locuinte noi la mia de locuitori, pentru a se stabiliza ulterior la valori de peste 3 locuinte la mia de locuitori.

Pe de alta parte, criza financiara inceputa in Statele Unite si-a aratat deja coltii si  dincoace de Ocean, multe piete imobiliare din Europa Occidentala fiind deja afectate. Un raport recent al Erste Bank preconiza ca la nivelul UE constructia de locuinte a intrat deja pe un trend descendent, iar recesiunea din acest sector va dura cel putin pana in 2010. In acelasi timp, constructiile de noi locuinte in estul Europei au avut in 2007 un an infloritor. „In timp ce pietele rezidentiale din vestul Europei scad, activitatea de constructii rezidentiale in Europa de Est isi va continua cresterea cu rate de peste 6% anual in urmatorii trei ani, pe fondul unui decalaj inca imens“, estimeaza analistii Erste Bank.

Daca pietele din centrul Europei au depasit deja faza de urcare accelerata, trecand in faza de stabilizare, Romania mai are de recuperat din decalaj. Mai ales ca timp de foarte multi ani dezvoltarile rezidentiale au lipsit aproape cu desavarsire, timp in care piata imobiliara din Praga sau Budapesta s-au dezvoltat continuu.

Potrivit unui raport de anul trecut elaborat de compania de consultanta poloneza REAS in parteneriat cu Jones Lang LaSalle (JLL), preturile din pietele central si est-europene au crescut mult mai rapid decat ritmul de crestere a economiilor, dar si decat veniturile, ceea ce a limitat accesibilitatea cumparatorilor. „Se pare ca, cel mai probabil, cresterea preturilor dureaza intre 3 si 5 ani dupa aderarea la UE, fiind urmata de o perioada similara de stagnare a pietei, pe fondul unei oferte considerabil mai mari“, conchide raportul REAS-JLL.