O dezvoltare cu 4.500 de locuinţe, care ar urma să găzduiască 14.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip, iar planurile par cu atât mai curajoase cu cât imobiliarele au resimţit din plin efectele crizei. Preţurile s-au prăbuşit, multe proiecte s-au luptat cu insolvenţa sau falimentul, condiţiile de creditare s-au înăsprit, cererea a intrat în cădere liberă, iar proiectul Prima casă a fost singura gură de oxigen, vreme de ani buni. Casele ieftine, din ce în ce mai mici, fără pretenţiile de altădată, erau singurele care dezmoţeautranzacţiile în piaţa imobiliară. Acum a revenit apetitul cumpărătorilor pentru locuinţe mai mari, mai frumoase, implicit mai scumpe. Totuşi, o investiţie de 300 de milioane de euro este mare chiar prin comparaţie cu vedetele dezvoltărilor din perioada de boom.

„Nu excludem o colaborare cu băncile, pentru a avea resurse pentru alte proiecte“, spune Sorin Blaga, care a preluat conducerea filialei locale a dezvoltatorului imobiliar Liebrecht&wooD în toamna anului trecut. Planurile actuale de dezvoltare a proiectului se întind pe o perioadă de zece ani, iar anul viitor ar putea fi scoase la vânzare primele 180 de „case pe pământ“. Bugetul pentru dezvoltarea infrastructurii şi finalizarea primelor case este de circa 26 de milioane de euro. La Frumuşani, aflat la o distanţă de circa 25 km de Piaţa Unirii, belgienii deţin 190 de hectare, teren cumpărat pe bucăţi, pe parcursul a patru ani; un lot din această suprafaţă, de 10 hectare, este separat, şi pentru el „avem tot felul de idei“, spune Blaga, care completează că pe parcursul ultimilor ani belgienii au fost concentraţi pe dezvoltări industriale, în Polonia, Rusia şi chiar şi România.

În România, dezvoltatorul a construit West Park, Fashion House Outlet Center, Victoria Park şi Militari Shopping Center. Pe lângă terenul de la Frumuşani, belgienii mai deţin câteva zeci de hectare de teren la Cernica, unde ar fi trebuit să dezvolte un alt Fashion House Outlet, proiect pus pe hold momentan, şi alte circa 11 hectare de teren pe centura Bucureştiului. La FashionHouseOutlet Center, Liebrecht&wooD vrea să extindă suprafaţa comercială cu alţi 20.000 mp în viitorul apropiat, având deja cereri din partea viitorilor chiriaşi.

„Frumuşani e la fel de departe ca satul Corbeanca. De acolo până în Piaţa Unirii sunt între 25 şi 27 km, iar noi vom conecta podul de la Cernica cu Frumuşani.“ Lucrul la proiect se desfăşoară pe mai multe planuri, iar Blaga spune că acum este preocupat, între altele, de găsirea a ceea ce numeşte „un arhitect de verde“, pentru a amenaja spaţiile, pentru că ar trebui să cumpere deja plantele, chiar dacă încă nu e turnată fundaţia niciunei case şi nici drumul de acces nu este în lucru. „Pentru drumul de acces avem deja autorizaţie de construcţie, dar pentru alte etape de dezvoltare ne aflăm în diferite faze de avize şi autorizări.“

Acum, proiectul vizează construirea a şapte tipuri de case, iar directorul general spune că încă nu poate da detalii despre suprafeţele concrete de teren pe care le va avea fiecare dintre modele. Cum nu precizează nici preţul mediu de construcţie pe metru pătrat; Blaga spune că preţul final de vânzare diferă de la tip la tip de casă, iar suprafeţele – cel puţin pentru unităţile ce ar fi livrate anul viitor – variază de la 75 la 120 m. El completează că intenţia este ca preţurile de vânzare să se încadreze în condiţiile de TVA de 5% (maxim 450.000 lei); „se adresează mijlocului clasei medii, cu elemente de design şi arhitectură care să sugereze o poziţionare mai înaltă, dar nu ne adresăm celor care vor lux“.

Pentru proiectul de la Frumuşani Liebrecht&wooD lucrează cu ColdwellBanker. De ce Frumuşani? „Este absolut superb locul. Cu luciu de apă de zeci de hectare, o diferenţă de nivel foarte interesantă. Proiectul ăsta ori va fi funcţional, ori îl vom închide noi“, afirmă Blaga, a cărui carieră a debutat la Direcţia de PoştăşiTelecomunicaţii din Iaşi, apoi a lucrat în radio, televiziune, în industria tutunului şi în petrol şi gaze.

„Între mine şi grupul imobiliar belgian au fost vreo şase luni în care ne-am tot evaluat, mai mult ei pe mine, eu mai puţin pe ei şi mai discret.“ Născut la Topliţa, Sorin Blaga a plecat de acasă la 16 ani, pentru că, spune el glumind, s-a certat cu prietenii cu care cânta la chitară, şi şi-a continuat studiile la Iaşi. Şi-a început cariera la Direcţia de Poştă şi Telecomunicaţii din Iaşi, în 1987, mutându-se la seral şiîşiaminteşte că salariul de la acea vreme, de 2.200 de lei, l-a bucurat mult, fiind un venit însemnat. „M-a fascinat atât de mult lucrul cu oamenii de la poştă, încât eram hotărât să urmez această carieră, să fiu un mare inginer. Îmi spuneam că voi repara telefoane toată viaţa, voi merge să pun fire, să instalez centrale“, A stat doar patru ani şi jumătate în direcţia de poştă după care a fost atras de media şi a lansat, împreună cu câţiva prieteni, un post de radio, al patrulea care şi-a început emisia după revoluţie; „despre acea perioadă spun că nu am fost pionieri, ci eram in the middle of nowhere“.