Dacă în 2007 exista un elev în învăţământul postliceal şi de maiştri pentru fiecare 20 de studenţi la licenţă, în 2019 exista un elev în învăţământul postliceal şi de maiştri pentru fiecare patru studenţi la licenţă. Ce studiază ei şi cum vor fi integraţi în piaţa muncii?

Aproximativ 20% dintre absolvenţii de liceu aleg cursurile din învăţământul postsecundar, adică şcolile postliceale, după cum arată studiul „Învăţământul post-secundar în România“, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Autorii studiului spun că acest lucru se datorează declinului demografic, care a dus la o reducere drastică a numărului de elevi din cadrul învăţământului preuniversitar şi studenţi din universitar. Atractivitatea învăţământului postliceal şi de maiştri se datorează, în parte, faptului că a crescut numărul de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat.

Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane, afirmă că orientarea şcolară şi posibilităţile de continuare a studiilor după terminarea liceului sunt provocări imense pentru sistemul şcolar românesc, provocări la care nu prea se caută răspunsuri şi soluţii concrete. Sunt probleme pe mai multe paliere.

Raluca Pârvu, business manager, BPI România: „Orientarea şcolară şi posibilităţile de continuare a studiilor după terminarea liceului sunt provocări imense pentru sistemul şcolar românesc, provocări la care nu prea se caută răspunsuri şi soluţii concrete. Sunt probleme pe mai multe paliere.”

„De mulţi ani, pierdem pe drum absolvenţi de liceu care nu reuşesc să-şi găsească un parcurs de studii potrivit şi abandonează facultatea sau la finalizare, nu lucrează în domeniul de studii pentru că nu există cerere pe piaţa muncii. Apoi, nu reuşim să organizăm în licee o activitate de orientare şcolară, astfel încât elevii să aleagă informat.  Nu în ultimul rând, la facultate se înscriu mai ales copii din mediul urban, în timp ce copiii din mediul rural nu găsesc calea către continuarea studiilor sau nu au mijloace financiare să o facă”, a declarat ea.

De aceea, continuă Raluca Pârvu, studiile postliceale reprezintă o alternativă foarte bună pentru cei care caută să înveţe o meserie concretă şi să aibă şansele unei angajări rapide. „Pe bună dreptate, combinaţia dintre specializare şi angajare rapidă este la mare căutare printre absolvenţii de liceu, cu atât mai mult cu cât ea permite inclusiv pasarele către sistemul universitar, în anumite condiţii”, adaugă reprezentanta BPI.

Raluca Peneş, HR manager în cadrul companiei de resurse umane Smartree, crede că  interesul pentru şcolile postliceale a crescut pentru că, de cele mai multe ori, cei care urmează astfel de cursuri îşi găsesc mai uşor de muncă decât cei care au ales să îşi continue educaţia în sistemul academic. „Astfel, cred că obţinerea unei calificări clare şi certitudinea unui loc de muncă sunt principalele motive pentru care şcolile postliceale au devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai căutate. De asemenea, trebuie să îi avem în vedere şi pe cei care urmează cursurile oferite de şcolile postliceale pentru că nu promovează examenul de bacalaureat şi astfel, au un număr mai restrâns de opţiuni în ceea ce priveşte continuarea studiilor”, a spus ea pentru Business Magazin. Florin Godean, country manager al Adecco România, afirmă că, în ultimii 10 ani, în România şcolile post-liceale cu specializări în anumite domenii au devenit interesante datorită perspectivelor de carieră pe care le oferă. „Un exemplu este dat de specializarea sanitară care deschide unui absolvent perspective de angajare cu salarii decente în România şi mai ales în străinătate”, spune el.

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de autorii studiului, numărul de elevi înregistraţi în învăţământul postliceal şi de maiştri a ajuns la peste 92.000 în 2019, mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2006. Astfel, dacă în 2007 exista un elev în cadrul învăţământului postliceal şi de maiştri pentru fiecare 20 de studenţi la licenţă, în 2019 exista un elev în învăţământul postliceal şi de maiştri pentru fiecare patru studenţi la licenţă. De asemenea, a crescut ponderea absolvenţilor de liceu care devin elevi în învăţământul postsecundar, ajungând în prezent la aproximativ 20%, conform calculelor autorilor. Peste 50% din elevii din învăţământul postsecundar urmează cursuri postliceale în domeniul de asistent medical. „Cursurile post-liceale în domeniul de asistent medical sunt căutate în această perioadă întrucât, atât în România, cât şi în Europa, există o nevoie acută şi constantă de asistenţi medicali, nevoie care a fost mult accentuată pe fondul pandemiei de COVID-19. Astfel, cei care urmează aceste cursuri au certitudinea faptului că, după absolvire, vor avea un loc de muncă sigur fie în România, fie în străinătate, întrucât diploma este recunoscută şi la nivelul Uniunii Europene, dar şi în Australia sau Canada”, susţine Raluca Peneş. Tipic, absolvenţii şcolilor de asistenţi medicali sunt absorbiţi rapid atât în sistemul românesc de sănătate cât şi în străinătate, afirmă şi Raluca Pârvu. „De asemenea, şcolile cu profil transporturi auto produc absolvenţi care se pot angaja rapid într-un service auto sau la diferiţii transportatori, în România sau în străinătate”, adaugă ea.

Florin Godean este de părere că interesul pentru aceste cursuri vine din faptul că salariile în domeniul medical sunt suficient de atrăgătoare pentru a motiva elevii să aleagă acest domeniu. „La fel şi pentru celelalte două domenii unde nevoia de specialişti este considerabilă, salariile sunt motivante. De asemenea perioada de studiu la o şcoală postliceală este mult mai redusă decât la o facultate chiar şi pentru un ciclu scurt de licenţă de 3 ani. Mai mult, pentru exemplele enumerate mai sus ciclurile de licenţă la o facultate în domeniu implică 4-6 ani de studiu”, afirmă el.

Florin Godean, country manager, Adecco România:„În ultimii 10 ani în România şcolile post-liceale cu specializări în anumite domenii au devenit interesante datorită perspectivelor de carieră pe care le oferă. Un exemplu este dat de specializareA sanitară care deschide unui absolvent pesrspective de angajare cu salarii decente în România şi mai ales în străinătate.”

Pentru asistent medical generalist, specializarea cu cel mai mult succes, 81% dintre elevi sunt în programe private. Dintre cei care sunt în programe de stat, 60% sunt la buget, iar restul la taxă. Astfel, 11% dintre toţi elevii sunt la buget. Distribuţiile sunt asemănătoare şi pentru celelalte specializări din domeniul medical, după cum scriu autorii studiului citat. „De asemenea, şcolile sanitare postliceale sunt preferate şi din considerente financiare, salariile în domeniul sanitar fiind semnificativ mai mari decât cele din alte domenii, aspect valabil atât la nivelul ţării noastre, cât şi în afară, unde un asistent medical poate câştiga până la 4.000 de euro pe lună”, spune Raluca Peneş.

Mai mult, în ceea ce priveşte cursurile de analist programator, nu este nicio surpriză că acestea sunt în topul alegerilor celor care vor să urmeze o şcoală postliceală, crede ea. „Salariile ridicate din IT şi lipsa de specialişti din acest domeniu sunt principalii factori care îi determină pe tineri să aleagă această variantă.” Un motiv pentru care învăţământul postsecundar este important pentru România este că reprezentanţii mediului de afaceri deplâng frecvent calitatea scăzută a deprinderilor şi cunoştinţelor absolvenţilor şcolii româneşti. În acelaşi timp, nivelul ridicat al cererii de angajaţi care au studii postliceale sau universitare în România se reflectă în diferenţa de venituri medii dintre aceştia şi restul angajaţilor, cea mai mare procentual dintre ţările UE, conform studiului UEFISCDI.

Modul în care angajatorii văd absolvenţii de şcoli postliceale este un aspect care depinde de industria din care fac parte companiile, afirmă Raluca Peneş. „Am observat, însă, că încă mai există tendinţa de a selecta candidaţii în funcţie de nivelul studiilor, chiar şi în cazul în care poziţia pentru care se recrutează nu necesită nivel superior de învăţământ. Iar aceasta este o atitudine derivată din cultura organizaţională conform căreia angajaţii trebuie să aibă studii superioare, chiar dacă profilul facultăţii nu are nicio legătură cu postul pentru care se recrutează”, detaliază ea. Pentru angajatorii din domeniile cu cei mai mulţi absolvenţi, ei sunt foarte bineveniţi, spune Florin Godean. „Indiferent de nivelul lor de pregătire imediat după absolvirea cursurilor post-liceale, angajatorii au deja create programe de acomodare şi familiarizare cu procedurile şi tehnologia proprie.” Autorii studiului UEFISCDI scriu că este neclar ce procent al absolvenţilor de învăţământ postsecundar sunt integraţi pe piaţa muncii din ţară şi ce procent emigrează.

Raluca Pârvu afirmă că, la început de carieră, absolvenţii de şcoli postliceale pot obţine frecvent salarii mai mari decât ale absolvenţilor de studii superioare din unele domenii de activitate. „Motivul pentru care aceste meserii sunt azi valorizate şi din punct de vedere salarial este lipsa cronică de resurse umane calificate în multe domenii de activitate”, explică ea.

Raluca Peneş spune că nu există neapărat diferenţe salariale între angajaţii care sunt absolvenţi de şcoli postliceale şi cei care au absolvit studii superioare. „Acest lucru este cu atât mai mult valabil cu cât ştim că unele meserii care necesită absolvirea unor şcoli postliceale sunt destul de căutate la momentul actual, iar acest deficit de personal ridică nivelul salarial pe care companiile sunt dispuse să îl ofere în acest moment.”

Raluca Peneş, HR manager, Smartree: „Interesul pentru şcolile postliceale a crescut pentru că, de cele mai multe ori, cei care urmează astfel de cursuri îşi găsesc mai uşor de muncă decât cei care au ales să îşi continue educaţia în sistemul academic.”

Florin Godean spune că nu există diferenţe sesizabile între angajaţii care sunt absolvenţi de şcoli postliceale şi cei care au absolvit studii superioare. „Diferenţa de salariu este dată de regulă de experienţă în muncă, de calificările dobândite în paralel, precum programe de programare de nişă, specializări mediale, tehnologii specifice unor industrii etc., şi de multe ori de domeniul de activitate al companiei. În cazul absolvenţilor nu se aplică aproape deloc cele de mai sus”, a subliniat el.

Datele PISA 2018 arată că în România, la vârsta de 15 ani, 2,7% din elevi plănuiesc să urmeze programe postliceale – a doua cea mai mică valoare între ţările participante, după Austria. Elevii care plănuiesc să se înscrie în programe postliceale provin din medii familiale cu un nivel mai scăzut de educaţie. Învăţământul postsecundar este oferit în unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, şcoli postliceale, colegii nonuniversitare, şcoli postliceale şi de maiştri, colegii nonuniversitare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, şi de către furnizori acreditaţi de Ministerul Muncii. Învăţământul postsecundar este o componentă a învăţământului profesional şi tehnic cuprinde învăţământ profesional, învăţământul dual, învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul postliceal, toate oferite în cadrul învăţământului preuniversitar. În prezent, învăţământul profesional tehnic este văzut în România ca o rută mai puţin prestigioasă aleasă de elevii cu rezultate şcolare mai slabe. Această percepţie este susţinută de promovabilitatea mai scăzută la bacalaureat pentru elevii din filiera tehnologică şi vocaţională decât a absolvenţilor din filiera teoretică. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), numărului de şcoli postliceale a crescut de la 379 în 1992 la 490 în 1996. În 1999, numărul şcolilor postliceale a fost de cinci ori mai mic decât în anul precedent. Conform datelor INS, în prezent numărul de şcoli postliceale este în uşoară creştere, ajungând la 164 în 2019. În 2021, Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) identifica 210 şcoli postliceale. Dintre acestea, pentru 19 (9%) forma de proprietate este publică de interes naţional şi local, iar 191 de şcoli postliceale identificate sunt private (91%).