Fie că este numit corporate social responsability officer, chief sustainability officer, chief ESG officer sau manager de sustenabilitate, cel mai căutat angajat de majoritatea companiilor pare să fie cel care să le ghideze înspre un viitor sustenabil. Ce scrie în „fişa postului” celui mai nou rol din organigramă?

În anul 2021, numărului de numiri de Chief Sustainability Officer la nivel global a crescut de trei ori faţă de 2020, conform unui studiu realizat de departamentul de strategie globală din reţeaua PwC. Circa 65 de companii au numit un director de sustenabilitate în perioada 2016-2020, faţă de 68 de companii în 2021. Tendinţa îşi are originile în 2018, când problemele precum clima, egalitatea rasială şi de gen au început să influenţeze deciziile investitorilor şi a directorilor executivi.

În ultimii câţiva ani, din ce în ce mai mult, termeni precum ESG, CSR sau sustenabilitate au câştigat teren şi în România, iar odată cu aceştia, şi nevoia găsirii de persoane care să se ocupe de acest tip de strategii. Cum au mers lucrurile până acum? „Acum denumirile sunt diferite, chief sustainability officer, chief ESG officer, manager de sustenabilitate şi sunt în continuare «work in progress».

Directorul de sustenabilitate este o denumire care există de mult, dar se schimbă rolul, complexitatea. De aceea discutăm cu fiecare client apropos de astfel de roluri, îi întrebăm ce îşi doreşte organizaţia de la ESG. Sunt foarte multe criterii de luat în calcul astfel încât să defineşti un astfel de rol. Nu este un rol nou, este o umbrelă pentru că majoritatea organizaţiilor au întreprins tot felul de iniţiative, programe, fie că erau sub umbrela CSR ori sub cea de corporate affairs. Important este că acum ei le centralizează”, a spus Cristina Postolache, partener în cadrul Stanton Chase Executive Search, o companie de recrutare de executivi, în cadrul evenimentului ZF ESG Summit 2022: ESG, pilonul dezvoltării sustenabile.

În plus, reprezentanta Stanton Chase Executive observă că în ultimul an există o presiune venită din partea candidaţilor cu privire la politica de ESG pe care o are compania care vrea să îi recruteze. „Avem din ce în ce mai multe întrebări ale candidaţilor, în contextul în care multe dintre roluri sunt confidenţiale în primă fază, ei ce ne întreabă ce politică are clientul nostru din punct de vedere al ESG, al diversităţii, al creşterii sustenabile. Simţim o presiune din partea candidaţilor către companii pentru a comunica mai bine.” Dacă organizaţia îşi propune într-adevăr să aibă un impact sustenabil, este important să-şi creeze un rol în consiliul de administraţie pentru un manager responsabil cu sustenabilitatea, crede Cristina Postolache. „Dacă eşti în board, ai puterea să implementezi aceste demersuri care nu sunt deloc uşoare. Sunt companii care aleg să aibă un membru în board, sunt companii care integrează sustenabilitatea împreună cu corporate affairs, am văzut de curând un rol interesant – director de resurse umane care are şi responsabilitate de ESG sau am mai văzut şi un rol de corporate finance and ESG, care porneşte de la a-ţi defini ca organizaţie în ce direcţie vrei să mergi.”

Alexandra Maier, manager de sustenabilitate în cadrul ING Bank, este de părere că directorul de sustenabilitate are un rol în direcţia de nod de conectivitate în  cadrul unei organizaţii. „Nu este vorba despre cum găsim directori de sustenabilitate, eu aş porni de la lista cu lucruri de făcut. Este foarte posibil ca în compania respectivă să existe deja colegi care ştiu măcar o bucăţică din ce trebuie făcut. Nici în companiile mari nu vine omul responsabil de sustenabilitate să rezolve lucruri, ci el este un nod de interconectivitate”, a spus ea în cadrul aceluiaşi eveniment. Alexandra Maier are o experienţă de peste trei ani în acest domeniu, iar anterior a fost senior corporate social responsibility specialist în cadrul aceleiaşi bănci. Noul departament de sustenabilitate al ING Bank are un board alcătuit din 11 experţi din arii diferite de business din bancă.

În momentul în care sustenabilitatea ajunge la nivel de top management, în momentul în care în companii există un board de sustenabilitate, un comitet din conducere care urmăreşte diverse arii de sustenabilitate, atunci subiectul acesta merge mai departe. Un studiu recent al băncii arată că peste 72% dintre investitori vor şi se uită la astfel de obligaţiuni. Termenul de ESG a venit din zona financiară şi a investitorilor”, este de părere Alexandra Maier.

Despre cum se transpune conceptul de ESG în viaţa angajaţilor, ea spune că ei se vor duce în mod natural către componentele acestui concept deoarece sunt aspecte de care se lovesc constant în viaţa lor de zi cu zi. „Dincolo de a înţelege ce înseamnă şi ce presupune concret sustenabilitatea în aria angajaţilor, aceştia, în urma unor programe special dezvoltate pe acest subiect, încep să vină cu idei. La finalul zilei, angajaţii vor derula aceste lucruri, niciodată nu vor fi departamentele. Departamentul este un nod, interconectează specialiştii”, explică Alexandra Maier.

Cora Ţăruş, ESG officer în cadrul Farmaceutica Remedia, unul dintre principalele grupuri din piaţa farma locală, este de părere că un rol privind responsabilitatea socială are noi graniţe în acest context în care sustenabilitatea este un cuvânt din ce în ce mai întâlnit în discursurile companiilor de oriunde din lume. „Rolul de corporate social responsability officer, predecesorul acestui rol de chief sustainability office (CSO), este rolul unui gardian al capitalului etic. Atribuţiile unui astfel de rol privind responsabilitatea socială are noi graniţe într-o lume în care narativa sustenabilităţii şi a obiectivelor globale de dezvoltare durabilă ocupă tot mai mult spaţiu în discursul public. Noua poziţie, cea de CSO, întrece limitele gestionării imaginii companiei în faţa părţilor interesate deoarece reprezintă mai degrabă o forţă agilă care navighează complexitatea organizaţională pentru identifica şi teoretiza riscurile şi oportunităţile companiei în faţa unui mediu în continuă schimbare”, a declarat ea. Responsabila cu sustenabilitatea din cadrul Farmaceutica Remedia vine dintr-o zonă de comunicare şi recent a urmat studii în zona de economie circulară.

Profil de director de sustenabilitate

♦ Mare parte dintre directorii de sustenabilitate din România sunt femei;

♦ Au experienţă anterioară în comunicare;

♦ Au studiat tranziţia către sustenabilitate înainte de preluarea funcţiei;

♦ Sunt membri în consiliile de administraţie ale companiilor;

♦ Au între trei şi cinci ani de experienţă în corporaţii, business şi management;

♦ Au abilităţi excelente de comunicare verbală şi scrisă;

♦ Au cunoştinţe aprofundate şi la zi despre practicile de sustenabilitate şi despre legile şi reglementările aplicabile;

♦ Au abilităţi de prezentare necesare pentru a veni cu propuneri către diferite grupuri de stakeholderi.

Oana Stamatin, ESG chief officer în cadrul Colliers, spune că prima atribuţie pe care a îndeplinit-o din poziţia pe care o ocupă a fost în zona de educaţie. „Mai întâi trebuie să începem să înţelegem noi ce este ESG-ul. Prima atribuţie a jobului meu actual a cuprins zona de educaţie. Am aprofundat cum putem să practicăm mai întâi noi, la nivelul companiei şi cum să ne aliniem la principiile de ESG. La nivelul grupului avem un cadru global, iar acum rolul meu este de a integra acest cadru în cele şase ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est. Aspectul interesant este că îl customizez pentru fiecare ţară şi încerc să lucrez cu ceea ce există deja acolo”, a explicat reprezentanta Colliers. Mai mult, ea crede că ESG este o mare oportunitate pentru companiile de consultanţă imobiliară, însă ele trebuie să ştie să implementeze acest concept înainte de a vinde clienţilor. „Înainte de începe să vindem către clienţi prin serviciile existente această componentă de ESG,  trebuie să ştim ce înseamnă să implementezi conceptul şi să ne comportăm ca atare”, a detaliat Oana Stamatin.

Zuzanna Kurek, IR & sustainability manager în cadrul One United Properties, povesteşte că în cadrul companiei sale partea de sustenabilitate a devenit mult mai importantă şi mai vizibilă după listarea companiei la BVB. „Am debutat la BVB anul trecut, după un IPO de succes. Dacă în trecut am gândit că ESG este doar o tendinţă temporară, în ultimele 12 luni ne-am dat seama tot mai mult că nu mai vorbim de un trend. La fiecare întâlnire pe care o avem cu investitorii instituţionali apar întrebările legate de ESG, dacă există un raport de sustenabilitate şi unde pot să găsească mai multe informaţii”, a declarat ea. Compania a făcut primul pas spre sustenabilitate în decembrie 2021, când a publicat un raport de sustenabilitate pentru anul anterior. „A fost primul exerciţiu pentru noi. Cel mai mare avantaj pentru fiecare dezvoltator imobiliar, mai ales pentru cei specializaţi în proiecte sustenabile şi mixte, ca noi, este faptul că ai acces la toate datele. În industria noastră, dezvoltările rezidenţiale de această natură au şi certificări verzi. După raportul din decembrie 2021, am fost surprinşi să constatăm că am fost abordaţi şi de investitori din străinătate, care au citit raportul nostru, lucru care ne-a motivat să punem un accent mai mare pe acest aspect.”

Acum, compania lucrează la a doua ediţie a raportului de sustenabilitate şi plănuieşte ca în fiecare an să adauge noi criterii. „Cred că cea mai dificilă parte pentru oricare persoană care se ocupă de partea de sustenabilitate este că lucrurile pot fi copleşitoare”, adaugă ea. „Avem multe standarde, multe informaţii care pot fi raportate şi trebuie să începem cu lucrurile de bază. În cazul nostru ne-am organizat pe fiecare dintre criteriile din ESG. Am început cu paşi mici, cu un raport de 70 de pagini, dar vedem deja semnalele pozitive”, detaliază Zuzanna Kurek. Ea este şi proprietara agenţiei Cornerstone Communications, o companie specializată în servicii de consultanţă pentru clienţi prezenţi pe piaţa de capital, şi şi-a început cariera pe pieţele de capital ca specialist IR & PR la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), unde a avut prima experienţă cu investitorii instituţionali.

Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate în cadrul reţelei de mobilitate Autonom, spune că pentru compania sa conceptul de sustenabilitate a fost implementat recent, iar poziţia de manager de sustenabilitate a apărut în Autonom anul trecut. „Ne-am gândit mai întâi ce putem face, ce putem face nou şi ce putem integra la nivel de business şi lucrurile au devenit simple. Anul trecut a fost introdusă poziţia de manager de sustenabilitate, iar pentru noi, aceasta a apărut ca o oportunitate”, a detaliat ea. Pentru Autonom situaţia sustenabilităţii este una delicată, având în vedere sectorul în care activează compania. „Acţionăm într-un sector sensibil, cel al mobilităţii. Anul trecut, când am început să conturăm strategia de sustenabilitate ne-am pus şi noi întrebarea cum vom arăta în 2030, dacă vom arăta într-un fel în 2030, dacă este nevoie să ne schimbăm modelul de business. Ne-am dat seama în momentul în care am calculat amprenta de carbon că doar 1% din amprenta de carbon a companiei este realizată de noi, de maşinile conduse de angajaţi, iar 99% din amprenta totală a companiei este indirectă, este făcută de clienţii care conduc maşinile emise de noi”, explică ea. Magdalena Caramilea ocupă poziţia de director de sustenabilitate al Autonom de un an. Anterior a fost director de derulare contracte şi risk control manager în cadrul aceleiaşi companii. În perioada iulie 2021 – decembrie 2021, ea a făcut cursuri despre evoluţia companiilor spre sustenabilitate.

„Începem să vorbim din ce în ce mai mult despre impact. Dacă până acum vorbeam despre profit, despre alte lucruri mult mai concrete, acum începem să vorbim despre impactul asupra mediului, impactul social, avem o preocupare mult mai mare pentru well-being”, a concluzionat directorul de sustenabilitate al Autonom.

Alice Nichita, corporate affairs and sustainability director în cadrul organizaţiei Coca-Cola HBC, observă şi ea că sustenabilitatea, mai ales în afaceri, nu este un subiect atât de uşor de înţeles. Termenul sună bine, dar este mai mult decât un trend, adaugă ea. „Sustenabilitatea este o parte a ADN-ului nostru şi a devenit de mult o parte componentă a strategiei de business. Sunt foarte multe direcţii, foarte mulţi indicatori pe care îi măsurăm de la an la an. Raportarea nefinanciară a început pentru noi acum mai bine de opt ani de zile. Urmărind toţi aceşti indicatori de la an la an, poţi să îţi asumi nişte ţinte foarte bine argumentate de evoluţia şi de capacitatea proceselor pe care le ai de a se eficientiza pe parcursul timpului”, a declarat ea în cadrul evenimentului ZF. Compania are trei fabrici cu peste 1.500 de angajaţi direcţi în România şi cu aproape 70.000 de clienţi la nivel naţional. Coca-Cola HBC şi-a luat un angajament în luna octombrie a anului trecut ca până în 2040 să ajungă la emisii zero de dioxid de carbon. „Este un obiectiv ambiţios, mai ales că ştim că emisiile din scopul cu numărul trei vin din activităţi indirecte, pe care nu le poţi controla într-un mod direct prin activitatea ta, ci prin parteneriate. Este importantă crearea acestor trenduri şi dezvoltarea de comportamente sustenabile în rândul tuturor celor cu care facem afaceri în România”, afirmă reprezentanta companiei. Alice Nichita a venit şi ea pe postul de director de sustenabilitate din zona de comunicare. Ea ocupă această poziţie de circa nouă luni, iar anterior a ocupat poziţia de public affairs and communication manager în cadrul Coca-Cola HBC.

Directorul de sustenabilitate este o denumire care există de mult, dar se schimbă rolul acesteia, complexitatea. Sunt foarte multe criterii de luat în calcul astfel încât să defineşti un astfel de rol. Nu este un rol nou, este o umbrelă pentru că majoritatea organizaţiilor au întreprins tot felul de iniţiative, programe, fie că erau sub umbrela CSR ori sub cea de corporate affairs.

Cristina Postolache, partener, Stanton Chase Executive Search

Nu este vorba de cum găsim directori de sustenabilitate, eu aş porni de la lista cu lucruri de făcut. Este foarte posibil ca în compania respectivă să existe deja colegi care ştiu măcar o bucăţică din ce trebuie făcut. Nici în companiile mari nu vine omul responsabil de sustenabilitate să rezolve, ci ei sunt un nod de interconectivitate.

Alexandra Maier, manager de sustenabilitate, ING Bank România

Mai întâi trebuie să începem să înţelegem noi ce este ESG-ul. Prima atribuţie a jobului meu actual a cuprins zona de educaţie. Am aprofundat cum putem să practicăm mai întâi noi, la nivelul companiei şi cum să ne aliniem la principiile de ESG. La nivelul grupului avem un cadrul global, iar acum rolul meu este de a integra acest cadru în cele şase ţări din regiunea CEE.

Oana Stamatin, ESG chief officer, Colliers

Dacă în trecut am gândit că ESG este doar o tendinţă temporară, în ultimele 12 luni ne-am dat seama tot mai mult că nu mai vorbim de un trend. La fiecare întâlnire pe care o avem cu investitorii instituţionali apar întrebările legate de ESG, dacă există un raport de sustenabilitate şi unde pot să găsească mai multe informaţii.

Zuzanna Kurek, IR & sustainability manager, One United Properties

Noi ne-am gândit relativ recent să implementăm această sustenabilitate, plecând de la ideea că este mai greu pentru o companie deja existentă să integreze acest concept. Ne-am dat seama că era totuşi uşor pentru că era foarte apropiat de ceea ce făceam deja. Anul trecut a fost introdusă poziţia de manager de sustenabilitate, pentru noi a apărut ca o oportunitate.

Magdalena Caramilea, manager de sustenabilitate, Autonom

Sustenabilitatea, mai ales în afaceri, nu este un subiect atât de uşor de înţeles. Termenul sună bine, dar este mai mult decât un trend. Sustenabilitatea este o parte a ADN-ului nostru şi a devenit de mult o parte componentă a strategiei de business. Sunt foarte multe direcţii, foarte mulţi indicatori pe care îi măsurăm de la an la an.

Alice Nichita, corporate affairs and sustainability director, Coca-Cola HBC