"Scaderea cheltuielilor publice in Vest va duce la restrangerea creditarii si la sporirea somajului, ceea ce va inhiba consumul si cresterea in Europa de Est", a spus Berglof. "E prea devreme sa spunem daca aceasta va cauza o a doua recesiune, dar in mod clar este posibil. In orice caz, va insemna o crestere mai anemica pentru Europa de Vest si de Est laolalta", adauga economistul-sef al BERD.

"Vom vedea o ajustare fiscala notabila nu numai la periferia zonei euro, dar si in centrul ei, din cauza presiunilor exercitate de piete", apreciaza la randul lui Jeffrey Anderson, director al departamentului european al Institutului pentru Finante Internationale (IIF), referindu-se la faptul ca statele occidentale, incepand cu Spania si Portugalia, au anuntat saptamana aceasta masuri agresive de reducere a deficitelor bugetare, iar Marea Britanie se pregateste si ea sa ia masuri de taiere a cheltuielilor publice.

Declaratiile celor doi au fost facute cu ocazia reuniunii comune de la Zagreb a BERD si a IIF.

In ianuarie, BERD a anticipat ca Europa de Est va creste in ansamblu cu 3,3% anul acesta, dupa o restrangere cu 6,1% anul trecut. Cu ocazia reuniunii de la Zagreb, BERD va prezenta noua prognoza, pornind de la constatarea ca Polonia, Rusia si Turcia, ale caror economii beneficiaza de cresteri ale exporturilor si de influxuri de capital, au sanse sa aiba o crestere peste asteptari.

Anderson de la IIF spune insa ca o depreciere a euro, care acum a ajuns pe piete spre 1,25-1,27 dolari/euro, fata de peste 1,30 doar cu cateva saptamani in urma, va reduce investitiile straine in Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia. "Producatorii din zona euro beneficiaza de deprecierea euro, iar aceasta va reduce presiunile de cost pentru ei, insa aceeasi slabire a euro dezavantajeaza investitiile straine catre Europa Centrala si de Est", declara Anderson.

O redresare dupa caderea de anul trecut a economiilor europene era inevitabila, a continuat Jeffrey Anderson, insa un reviriment adevarat nu mai este de asteptat, din cauza cererii interne slabe.

In tranzactiile de vineri, euro a atins un nou record negativ, coborand pana la 1,2433 dolari/euro, nivel nemaiatins din noiembrie 2008, in special din cauza scepticismului pietelor in legatura cu aplicabilitatea masurilor de austeritate fiscala din Grecia, Spania si Portugalia.

Mark Allen, reprezentant al FMI pentru Europa Centrala si de Est, a declarat pentru publicatia Emerging Markets ca anul acesta "cresterea este fragila in estul Europei, iar redresarea este posibila, dar nu certa" in cele mai puternice state ale continentului. "Ne bazam pe cresterea in interiorul eurozonei, sperand ca in Germania va fi o crestere economica puternica", adauga Allen.

Presedintele BERD, Thomas Mirow, si-a exprimat ingrijoarea ca subsidiarele bancilor elene din Bulgaria, Romania si Serbia ar putea fi afectate de efectul crizei datoriilor grecesti, "in ciuda fundamentelor lor sanatoase". Mirow a vorbit insa de un "risc potential", precizand ca "pana acum nu am vazut nici un efect major, iar subsidiarele bancilor grecesti au evoluat bine". Europa de Est are nevoie "urgenta" de noi surse de crestere, spre a pune capat dependentei excesive de credite in valuta si a deveni competitiva, considera Mirow. "Orice revenire dupa criza va fi indelungata si inconstanta. Principalele motoare de crestere ale perioadei dinainte de criza sunt asteptate sa ramana subturate in urmatorii ani, astfel incat e nevoie sa identificam noi surse de crestere".

Anul trecut, Europa de Est a fost regiunea cea mai lovita de criza creditului: dupa ce ani de zile investitorii au inundat zona cu capital, in 2009 capitalurile straine au plecat la fel de brusc cum au venit, iar pietele de export au cazut, astfel incat a fost nevoie de implicarea FMI pentru a tine pe linia de plutire tari ca Ungaria, Romania, Letonia, Ucraina sau Serbia: doua treimi din finantarile de urgenta acordate de FMI la nivel global au vizat aceasta zona.

Dupa Mirow, statele din zona ar trebui sa iasa din epoca dependentei excesive de creditele in valuta si, in schimb, sa sa stimuleze pietele financiare locale, sa sustina mai mult IMM-urile, sa devina mai eficiente energetic, sa amelioreze relatiile comerciale regionale si sa urmareasca o integrare mai profunda cu UE.

Reuniunea de la Zagreb este asteptata sa se incheie cu o majorare de capital cu 50% a BERD, pentru sustinerea finantarii in cele 29 de tari din Europa de Est si fosta URSS unde opereaza. Finantarea dezvoltarii in aceste tari reprezinta scopul pentru care a fost creata BERD in 1991. Daca va fi aprobata, majorarea de capital va insemna resurse suplimentare de 8,5-9 miliarde de euro pe an intre 2011 si 2014.

Anul trecut, BERD a acordat Romaniei finantari in valoare de 721 de milioane de euro, comparativ cu 318 milioane in 2008. Intre 1991 si 2009, BERD a finantat Romania cu 4,43 miliarde de euro in total.