Chiar şi în condiţiile în care costul vieţii de zi cu zi atârnă tot mai greu în balanţă, românii au un interes foarte clar definit pentru a pune bani deoparte, iar motivele "serioase" ocupă, cel puţin la nivel declarativ, locuri de cinste. Abia spre capătul inferior al listei se regăsesc preocupările pentru distracţii, călătorii, îmbrăcăminte sau renovarea locuinţei. Chiar dacă în urmă cu numai câţiva ani creditele pentru vacanţe nu erau o raritate.

"Să aibă o rezervă de bani în cazul în care am o problemă serioasă de sănătate" este principala prioritate pentru 13,4% dintre români. În top se mai plasează siguranţa financiară pentru cei dragi, în caz de deces, 12,9%, sau o rezervă financiară în cazul pierderii locului de muncă (11,6%), arată un studiu realizat de GfK pentru Axa Asigurări. Pe aceeaşi listă a priorităţilor financiare mai figurează şi cumpărarea sau construcţia unei case (9,2%), asigurarea unui spaţiu de locuit pentru copii (10,1%) sau finanţarea unei afaceri proprii (8,4%).

În cazul veniturilor suplimentare, interesul pentru economii sau investiţii ocupă primul loc, conform aceluiaşi studiu, care a vizat persoane cu vârsta între 20 şi 49 de ani, studii cel puţin de nivel mediu, cu un venit personal net de peste 200 de euro pe lună. Pe aceeaşi listă a planurilor atunci când apare un venit suplimentar, următoarea poziţie este ocupată de rambursarea totală sau, după caz, parţială a unui împrumut sau datorii, în vreme ce a treia poziţie revine planurilor de vacanţă. Mult mai puţini (doar 39% dintre participanţii la studiu) au declarat că în cazul în care ar primi, în mod neaşteptat, 1.000 de euro, i-ar folosi pentru a face donaţii sau cadouri. Alte 55 de persoane spun că ar folosi aceşti bani pentru plata unui curs sau a unui program de masterat.

În aceste condiţii totuşi, studiul arată că mai mult de jumătate (57%) dintre respondenţi nu au economisit niciodată în perioada martie 2011 - martie 2012. Iar dintre cei care au pus bani deoparte, doar 9% au făcut acest lucru în fiecare lună, cel mai adesea fiind vorba de situaţii întâmplătoare. Iar aşteptările pentru următoarele 12 luni se exprimă în procente relativ similare: 53% dintre respondenţii studiului nu cred că vor economisi niciun leuţ şi numai 7% consideră că vor reuşi să agonisească doar o singură dată în intervalul menţionat.

Pe lângă scăderea puterii de cumpărare, peste jumătate dintre români cred că banii se devalorizează prea repede pentru a merita să economisească sau să investească pe termen lung. Iar atunci când îşi aleg o modalitate de economisire şi investiţie, 81% din respondenţii studiului cred că este important să aibă acces rapid la economii în caz de nevoie. Totuşi, pentru cei care îşi constituie rezerve - indiferent de motivaţii - cei mai mulţi (32 dintre cei 1.000 de participanţi la studiu) reuşesc să economisească 10% din venitul lunar net. Şi numai 14 dintre cei 1.000 de respondenţi pot pune deoparte peste 30% din banii pe care îi încasează lunar.

Ca modalităţi de economisire, depozitele cu termen fix sau conturile de economii sunt preferate, în continuare, fiind urmate de investiţiile în terenuri, case sau apartamente. Pe lângă acestea, sunt considerate atractive, profitabile şi sigure - de către 15% până la 33% dintre respondenţi - şi investiţiile în propria afacere sau metale preţioase. Alte tipuri de instrumente pentru economisire şi investiţie au convins mai puţin clienţii, iar pe această listă se înscriu fondurile de investiţii, obligaţiunile sau asigurările de viaţă cu componentă investiţională. Aproape două treimi (63%) dintre participanţii la cercetarea GfK consideră că în alegerea unui instrument de economisire cel mai important lucru este profitul şi doar 14% cred că factorul primordial este lipsa riscurilor. Cât priveşte asigurările de viaţă, 45% dintre respondenţii aceluiaşi studiu consideră că limbajul asigurărilor este mult prea complicat.

46% dintre respondenţi nu sunt familiarizaţi aproape deloc cu asigurările de viaţă cu componentă investiţională, iar 37% cunosc foarte puţine despre acest tip de asigurări. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane la cererea companiei Axa, care anul trecut şi-a extins operaţiunile în România. Asigurătorul şi-a crescut numărul de agenţii de la 41 în 2011 la 52 în prezent şi intenţionează să ajungă la 58 până la sfârşitul anului. AXA Asigurări a înregistrat în 2011 o creştere a primelor totale subscrise de 22% faţă de 2010.

Violeta Ciurel, care a preluat mandatul de CEO al AXA Asigurări în urmă cu circa un an, caracterizează acest interval drept "intens, cu multe decizii", în care a acţionat pe mai multe fronturi în acelaşi timp: formarea şi dezvoltarea echipei, lansarea brandului AXA, revizuirea portofoliului existent şi dezvoltarea de noi oferte, îmbunătăţirea proceselor de administrare a portofoliului existent de clienţi. "Chiar dacă suntem condiţionaţi şi de piaţă, strategia noastră de dezvoltare rapidă vizează creşterea cotei de piaţă astfel încât, până în 2015, să fim în topul jucătorilor locali în piaţa asigurărilor de viaţă din punct de vedere al achiziţiei de noi clienţi", declară Violeta Ciurel. Ea s-a întors în România pentru a prelua managementul asigurătorului, după ce în urmă cu opt ani, în 2004, când era CEO al ING Asigurări, plecase la Amsterdam pentru o poziţie la sediul central.