Legislaţia muncii va fi simplificată, salariul minim va scădea, iar salariile al 13-lea şi al 14-lea în sectorul privat "vor fi reexaminate", a spus premierul, conform publicaţiei Kathimerini, avertizând sindicatele că dacă nu vor accepta aceste "sacrificii limitate" pentru a asigura finanţarea externă, ţara riscă "un deznodământ dezastruos", mai exact o intrare în incapacitate de plată necontrolată în luna martie, din cauza neprimirii banilor de la FMI şi UE.

Salariul minim în Grecia este de 750 de euro pe lună, considerat de FMI mult prea mare pentru a asigura competitivitatea pieţei muncii. În realitate însă, după cum a arătat o analiză Reuters, mulţi greci lucrează neoficial cu normă întreagă, dar în contracte care nu le asigură salariul minim, fie cu normă parţială sau cu program redus, fie de probă, temporare, ca ucenici, trainees sau alte forme de contracte flexibile.

Jumătate din cele 537.000 de contracte noi de muncă încheiate în perioada ianuarie-septembrie sunt de astfel de tipuri, fiind remunerate uneori chiar cu mai puţin de jumătate din salariul minim. În aceeaşi perioadă, angajatorii au transformat peste 42.000 de contacte cu normă întreagă în contracte part-time sau alte forme flexibile de angajare. În plus, notează Reuters, aproape 10% dintre cei 3,5 milioane de angajaţi în sectorul privat din Grecia au trecut deja printr-o diminuare a salariului.

"Nu-mi pot plăti facturile şi nu mă pot întreţine fără ajutorul părinţilor", le mărturiseşte celor de la Reuters un grec pe nume Theonas, în vârstă de 33 de ani, al cărui contract a fost transformat din permanent în temporar. Theonas câştigă 700 de euro pe lună lucrând 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în loc de 4 zile, cât e specificat în contractul lui de muncă. Alţii, şi mai nenorocoşi, încasează 300 de euro pe lună făcând munci calificate cu normă întreagă, dar în contracte de trainees prelungite timp de ani de zile. Într-o ţară cu o rată a şomajului de circa 18%, nu mulţi îşi permit să refuze chiar şi astfel de slujbe prost plătite.

Potrivit publicaţiei Proto Thema, 3.030.900 de greci trăiau încă din 2010 sub pragul sărăciei, conform datelor Autorităţii Statistice Elene. Pragul sărăciei este considerat un venit anual de 7.178 de euro pentru o persoană şi 15.073 de euro pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii sub 14 ani.

Venitul mediu anual individual în Grecia era de 13.973,94 euro, iar venitul mediu anual disponibil al gospodăriilor era de 24.224,38 euro. Riscul de sărăcie pentru copiii între 0 şi 17 ani este evaluat la 23%, mai mare cu 3% decât pentru restul populaţiei, în timp ce riscul sărăciei pentru persoanele de peste 65 de ani este evaluat la 21,3%. Numărul grecilor care trăiesc în familii unde unul sau mai mulţi membri nu lucrau sau nu lucrau cu normă întreagă se ridica la 544.800.