Nu de aceeaşi părere este însă Roland Berger (73 de ani), fondatorul uneia dintre cele mai importante companii internaţionale de consultanţă strategică, cunoscut ca fiind un apropiat al fostului cancelar german Gerhard Schroeder, pe care l-a consiliat în timpul mandatului."Investiţiile străine vor fi întotdeauna importante pentru creşterea economică, iar plecarea Nokia din România arată că un guvern nu trebuie să se bazeze pe politicile fiscale pentru atragerea de investitori interesaţi de modele de business low-cost", explică Roland Berger, executivul de origine germană care pare să cunoască destul de bine metehnele situaţiei economice locale, deşi se află pentru a doua oară la Bucureşti.

Atâta timp cât România nu-şi va muta focusul de pe atragerea investiţiilor străine prin promovarea forţei de muncă ieftine către crearea unor produse inovatoare, care să păstreze valoare adăugată mare în ţară, va creşte riscul de a pierde şi alţi investitori importanţi.Roland Berger, care a creat în urmă cu 44 de ani compania care îi poartă numele, cu activităţi în peste 30 de ţări, îi sfătuieşte pe oamenii de afaceri de pe piaţa locală - indiferent dacă sunt români sau străini - să exploreze toate oportunităţile de business pe care ţara le oferă, mai ales în cele două domenii-cheie: agricultură şi energie."Să-şi îmbunătăţească produsele, să le vândă scump la export, dar să fie de calitate şi să producă şi pentru consumul intern", spune Berger.

În această lună cinci companii străine - Toro, Honeywell Friction, Delphi Diesel, Yazaki şi Olympus Diary - au anunţat că vor investi 187 de milioane de euro, aceste investiţii urmând să se concretizeze prin aproape 1.600 de locuri de muncă, potrivit consilierului economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul-Vass. Pe de altă parte, cele mai recente date arată că investiţiile străine directe au însumat 21 milioane de euro în luna august, în scădere cu 82% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când în ţară au intrat investiţii de aproape 120 milioane de euro, arată datele BNR.

De altfel, investiţiile străine au scăzut dramatic începând din 2009, ajungând anul trecut la 2,6 miliarde de euro, în condiţiile în care în 2007 şi 2008 s-au situat în jurul a 9 miliarde de euro.

România are încă potenţial enorm de creştere, însă trebuie să rezolve problema competitivităţii şi să crească indicatorul productivităţii cu ajutorul tehnologiei şi al inovaţiei. În acelaşi timp, o majorare a costurilor salariale nu ar trebui să surprindă, având în vedere că oricând în lume va exista un loc în care se va produce mai ieftin, iar investitorii străini vor "migra" către acele zone. De aceea, şi competitivitatea naţională este unul dintre criteriile care ar trebui luate în considerare atunci când România va intra în zona euro. "România pare a fi o ţară din zona euro, pentru că o mare parte din tranzacţii au loc deja în euro. Problema Greciei, de exemplu, nu a fost declanşată de euro, ci de competitivitatea naţională, iar România poate evita o astfel de situaţie pentru că poate deveni şi poate rămâne competitivă", adaugă Berger.

O eficientizare a sistemului administraţiei publice (care nu ar trebui să dureze mai mult de cinci ani), investiţiile în tehnologie sau dezvoltarea infrastructurii sunt doar câţiva paşi pe care îi vom avea de parcurs pentru a reveni la creşterea economică pe care am avut-o în primii 5-7 ani din ultimul deceniu, pentru care o pondere importantă o va avea şi creşterea consumului intern. Concedierea a 30% din funcţionarii publici în cinci ani, introducerea unor sisteme IT în sectorul public, îngheţarea angajărilor pentru o anumită perioadă de timp au fost doar câteva dintre strategiile de reformare a sistemului public în Germania, care acum "funcţionează foarte bine". În România însă, Guvernul se chinuie de aproape trei ani să reducă numărul de bugetari, care reprezintă peste un sfert din numărul total de salariaţi şi încă nu a reuşit să reducă semnificativ ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar în PIB.

În altă ordine de idei, Roland Berger subliniază - la fel cum a făcut şi într-un discurs pe care l-a avut la Bucureşti în 2006, când nimeni nu înţelegea de ce - importanţa pe care a căpătat-o China în economia mondială prin faptul că nu a fost afectată de criză, ci a fost chiar "locomotiva" spre ieşirea din criză. Investitorii chinezi care au dezvoltat propriile tehnologii şi au început să deschidă businessuri în Africa, Europa şi SUA au reuşit să pună China pe lista celor mai importanţi negociatori ai lumii atunci când vine vorba de politicile economice.

"Operaţiunile militare ale SUA, creşterea ratei şomajului şi scăderea numărului de companii americane în topul primilor 500 de investitori mondiali slăbesc puterea economică a ţării. În schimb, importanţa Chinei a crescut, mai ales prin investiţiile majore pe care le-a făcut în ultimii ani", crede Berger. În opinia sa, populaţia din Africa se comportă exact cum se comportau chinezii în urmă cu 15 ani şi de aceea, în următorul deceniu, Africa va fi "noua Chină". Pe de altă parte, Europa nu va avea în următorii ani o creştere economică importantă, ca urmare a situaţiei economice dificile, ceea ce va crea un climat social şi politic destul de tensionat în unele ţări. De altfel, criza datoriilor din Europa a început deja să îi afecteze pe unii exportatori chinezi, iar agravarea situaţiei ar putea să pună în pericol milioane de locuri de muncă din China.Roland Berger, în prezent preşedintele de onoare al companiei care îi poartă numele, este membru în consiliile de administraţie ale unor multinaţionale precum Fiat sau Fresenius şi face parte şi din consiliile Deutsche Bank, Miller Buckfire sau Sony Corporation.