Joia neagra la bursa din New York, sau comedia erorilor
Continuarea speculatiilor privind extinderea in zona euro a crizei din Grecia, dar si hazardul sistemului de tranzactionare au facut ca indicele Dow Jones al bursei din New York sa cada joi cu 9,2%, cea mai mare prabusire intr-o singura zi de la crahul bursier din 1987.
Investitorii au vandut de-a valma actiuni, intr-o zi in care s-a conturat cu neobisnuita vigoare ideea ca marile grupuri bancare, care abia isi revin dupa criza financiara din 2008, ar fi grevate de riscul expunerii pe Grecia si pe alte "verigi slabe" ale zonei euro - Spania sau Portugalia, riscand deci o a doua cadere, similara celei de atunci. Indicele S&P a pierdut 3,27%, iar Nasdaq 3,44%. Dupa caderea Dow Jones cu aproape 1.000 de puncte si raspandirea zvonului de "soc si groaza" in media, a reiesit insa ca de fapt o mare parte din amploarea prabusirii a fost provocata fie de erori tehnice ale sistemului, fie de o greseala a unui trader, amplificata apoi de vanzarile pe fond de panica. Spre sfarsitul sedintei, bursa si-a revenit, incheind cu o pierdere de 3,21%.
Primele informatii au vorbit de nereguli tehnice puse pe seama algoritmilor sistemului de tranzactionare al bursei, pornind de la evolutiile absurde ale catorva actiuni, intre care Procter & Gamble, ale carei actiuni au cazut cu aproape 40%, si Accenture, unde pretul a ajuns in doar cateva minute de la 40 de dolari la un cent si apoi din nou la 40 de dolari. Doi senatori democrati au intervenit imediat, cerand Congresului sa investigheze cauzele prabusirii bursei, care ar fi insemnat o pierdere de valoare de aproape un trilion de dolari pentru actiunile cotate. "Tranzactiile false generate de computere, dupa algoritmi opaci, pe care nu-i intelege nici Comisia pentru Operatiuni Bursiere, ar trebui analizate atent si incluse sub incidenta cadrului de reglementari ale pietei", a sustinut senatorul Edward Kaufman.
Bursa din New York a comunicat ulterior ca nu s-au semnalat erori informatice in sistem in cursul zilei de joi. Atat NYSE, cat si bursa Nasdaq au anuntat insa ca vor declara nule o serie de tranzactii din dupa-amiaza de joi unde pretul a variat cu peste 60% fata de nivelul pietei.
CNBC, citand surse multiple, a difuzat informatia ca unul dintre traderii Citigroup, al treilea grup financiar al SUA, a dat gresit un ordin de vanzare, tastand "billion" in loc de "milion". Imediat, Citigroup a anuntat ca investigheaza cazul, dar ulterior a declarat ca nu exista nici o dovada ca vreunul dintre traderii sai ar fi dat comenzi de vanzare iesite din comun pe parcursul sedintei. Comisia pentru Operatiuni Bursiere a anuntat la randul ei ca investigheaza ce s-a intamplat.
Erorile generate de neatentia traderilor sau a altor participanti la piata, denumite "fat finger trade", nu sunt rare si pot fi recunoscute dupa saltul sau caderea in mod nejustificat in pretul actiunilor. Fie e vorba de tastarea gresita a numarului de titluri pe care cineva vrea sa le tranzactioneze (una sau mai multe cifre in plus), fie de confuzii (in 2002, un broker a incurcat pretul actiunilor Ryanair in euro cu cel in lire si a trimis cotatia in sus cu 61%) sau de erori mult mai comice (in 1999, un dealer s-a sprijinit cu cotul de tastatura computerului si a plasat din greseala 600 de ordine pentru 16.000 de actiuni ale Premier Oil, in valoare de 2,9 milioane de euro). Niciodata insa efectul n-a fost atat de inspaimantator, avand in vedere conjunctura deosebit de tensionata din mediul financiar.
"A fost cumplit. Nu din cauza pierderilor, care au fost dureroase, ci fiindca s-a distrus inca un nivel de incredere intr-un sistem pe care oamenii se bazeaza ca le protejeaza si le inmulteste banii. Evenimente ca acesta nu sunt sfarsitul lumii, dar ele afecteaza sever increderea investitorilor, care e inima insasi a capitalismului", noteaza un comentator al MarketWatch.
Dincolo de problemele din computerele bursei americane, aversiunea la risc a crescut insa mod real pe toate pietele, inclusiv in Europa si Asia, reflectata nu numai in evolutia indicilor bursieri, ci si in cresterea costului contractelor de asigurare contra riscului de default (CDS) pentru Grecia, Spania, Portugalia, Italia si a randamentelor la obligatiuni. Spania a platit cea mai mare prima pentru obligatiuni nou emise din ultimii doi ani, obtinand un randament mediu de 3,53% pentru emisiunea in valoare de 2,35 miliarde de euro lansata joi, cu 72 de puncte de baza peste cel al emisiunii de acum o luna (ambele au scadenta la cinci ani).
Pietele par a face ureche surda in continuare la orice stire pozitiva, absorbind orice poate sa semene a veste proasta. Faptul ca parlamentul de la Atena a aprobat joi planul de masuri de austeritate de 30 de miliarde de euro pentru urmatorii trei ani, in ciuda temerilor ca opozitia il va bloca, a fost mult mai putin vizibil in presa financiara decat continuarea protestelor de strada din jurul parlamentului elen, desfasurate de data aceasta insa fara victime sau violente notabile.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro