City Insurance, compania de asigurări care a fost liderul întregii pieţe a asigurărilor din România din anul 2017 până în 2021, a ajuns într-un final, aşa cum majoritatea jucătorilor din piaţă credeau că se va întâmpla, să se prăbuşească. Dar cum a trecut o astfel de companie prin filtrul reglementărilor şi al cerinţelor din piaţă ajungând să conducă asigurările româneşti în doar câţiva ani?

Totul a început cu data de 31 martie 1998, data la care societatea City Insurance a fost înfiinţată. Ulterior, în anul 2008, City Insurance a primit autorizare pentru a putea activa şi în Italia, iar în 2013 şi în Grecia. Între timp, activitatea companiei a fost în principal bazată pe zona asigurărilor RCA şi a asigurărilor de garanţii.

În 2007, City Insurance era printre jucătorii mici din piaţă, cu subscrieri de 3,5 milioane de lei. Ce este important de observat este evoluţia acestor subscrieri. În anul 2008, volumul subscrierilor a ajuns la 9 milioane de lei, însemnând aproape o triplare faţă de anul anterior, iar în 2009, primele subscrise au depăşit 28 de milioane de lei, însemnând o nouă triplare a volumului subscrierilor.

Această metodă de subscriere agresivă şi captare a pieţei a fost baza pe care City Insurance a ajuns la volume ale subscrierilor din ce în ce mai mari, creşterile fiind în acelaşi timp unele semnificative. Numai din anul 2009 până în anul 2021, cota de piaţă a companiei s-a majorat de 64 de ori, în timp ce subscrierile companiei au crescut de 700 de ori în 14 ani. Deşi evoluţia companiei poate părea spectaculoasă, City Insurance a întâmpinat prima oară probleme legate de lichiditate în anul 2016, motiv pentru care a trebuit să vină cu un plan de redresare pe care să îl realizeze conform cerinţelor ASF.

„În acel moment, City Insurance şi-a asumat anumite obligaţii de restabilire a obligaţiilor economice atât prin aducerea de sume suplimentare, cât şi prin obţinerea unor mecanisme de garantare. Aspectul pus în discuţie acolo a fost dezechilibrul între suma pe care trebuia să o acopere din poliţă şi activul de care beneficia. Ieşirea din redresare s-a făcut pe baza angajamentelor pe care City şi le-a luat”, a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance, desemnat odată cu decizia oficială din partea Tribunalului Bucureşti din 9 februarie 2022 de a intra în faliment. Astfel, pe baza unor promisiuni pe care City Insurance şi le-a asumat, ASF a aprobat ieşirea companiei din redresare.

Acest lucru nu a făcut decât să îi permită asigurătorului să îşi continue drumul, scopul rămânând acelaşi, captarea agresivă a pieţei, practicând în acelaşi timp printre cele mai mici tarife pe zona asigurărilor RCA. Unul din motivele pentru care în prezent, preţurile poliţelor RCA au crescut semnificativ, unele companii dublând sau chiar triplând tarifele, a fost politica de dumping a preţurilor pe care City Insurance a folosit-o de-a lungul evoluţiei sale pe piaţă. Această practică a presupus setarea celor mai mici preţuri dintre jucătorii care activau în zona asigurărilor RCA pentru a putea capta cât mai mulţi clienţi şi a subscrie un volum cât mai mare. Prin urmare, restul jucătorilor nu aveau de ales şi ajungeau să îşi asume riscuri mai mari pentru a putea concura cu City Insurance.

După mai bine de patru ani în care City Insurance s-a aflat printre cele mai mari companii de asigurări din piaţă, dar mai ales pe segmentul RCA, asigurătorul s-a prăbuşit într-un final în anul 2021. Mai exact, pe data de 17 septembrie 2021 ASF i-a retras autorizaţia de funcţionare a companiei, a constatat starea de insolvenţă şi a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva City Insurance. Cu toate acestea, până în acel moment, City Insurance a fost sancţionată în repetate rânduri de-a lungul timpului. Numai în perioada 2014-2021, valoarea cumulată a amenzilor pe care ASF le-a impus companiei a fost de 18,7 mil. lei, valorile cele mai mari fiind înregistrate în anul 2021, anul în care City Insurance s-a prăbuşit.

Ce se întâmplă în culisele celui mai mare faliment din asigurări?

Ulterior, pe lângă zona asigurărilor RCA, unde City Insurance avea peste 3,1 milioane de clienţi înainte de a intra în faliment, compania avea şi o expunere semnificativă din zona asigurărilor de garanţii. Astfel, în prezent, masa credală constituită ca urmare a falimentului City Insurance a strâns 1.600 de creditori, care s-au înscris pentru a-şi recupera datoriile de la companie.

Valoarea expunerii calculată de CITR pe baza înscrierilor creditorilor este de 8,4 miliarde de lei. Printre cei mai mari creditori ai City Insurance se numără FGA cu o expunere de peste 2 miliarde de lei, CNAIR cu 1,55 mld. lei, RAJA Constanţa, cu aproape 1 mld. lei şi BCR cu aproape 800 mil. lei. „Mecanismul falimentului are ca scop lichidarea a tot ce există în patrimoniu.

Cu siguranţă, şi nu va fi primul caz, în care disponibilităţile nu vor acoperi datoriile. Când nu mai există active şi sume de recuperat sau litigii pe rol, se radiază şi compania dispare. În ceea ce priveşte sumele rămase, dacă în urma finalizării raportului se identifică persoane responsabile, acestea trec printr-un proces în instanţă, apoi devin sentinţe executorii care se îndreaptă către persoanele responsabile pentru sumele care se constată că este o legătură de cauzalitate între faptele respective şi prejudiciul pe care l-au creat. Dar şi în această situaţie există perspectiva reală ca acestea să rămână sume neacoperite”, susţine Paul-Dieter Cîrlănaru.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL