CONTEXT:

Consumul se află pe un trend ascendent, atât la nivel internaţional, cât şi în România. Preţul chiriilor din unele centre comerciale a făcut ca unităţile aflate în cadrul acestora să nu fie rentabile, potrivit lui Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco.

Comerţul online câştigă din ce în ce mai mult teren, în defavoarea retailerilor tradiţionali.

DECIZIE:

Reorganizarea reţelei de magazine Flanco prin închiderea celor mai puţin rentabile, respectiv a unităţilor aflate în centre comerciale în care preţul chiriei este ridicat raportat la vânzările înregistrate; compania a închis 16 astfel de unităţi. n acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate.

CONSECINŢE:

Păstrarea unui ritm de creştere a vânzărilor de peste 5% într-un; cifra de afaceri a Flanco s-a apropiat anul trecut de pragul de 1 miliard de lei.

”În anul în care consumul în România a crescut cel mai mult, noi am ales să ne eficientizăm reţeaua“, descrie Dragoş Sîrbu, CEO-ul reţelei de electro-IT Flanco, strategia pe care au decis să se axeze începând de anul trecut. Reţeaua pe care o conduce, cu 125 de unităţi la finalul anului 2017, a înregistrat o cifră de afaceri de 983 de milioane de lei, un profit net de 5,5 milioane de lei (respectiv o marjă de profit de 0,7%), în timp ce numărul angajaţilor a ajuns la 1.500.

Strategia pe care s-au concentrat anul trecut a implicat o analiză a unităţilor mai puţin rentabile din cadrul reţelei şi pentru care situaţia nu ar fi avut cum să înregistreze o altfel de evoluţie într-un orizont de timp de 2-3 ani, potrivit lui Sîrbu. ”Vorbesc despre magazine de malluri, în general, unde chiriile sunt mari, iar această situaţie este consecinţa înţelegerilor între bănci şi dezvoltatori şi a dorinţei lor de a face profit, nicidecum de a se uita la client, la comportamentul de consum sau la alţi indicatori“, explică CEO-ul Flanco.

Astfel, în 2017, cel mai bun an de până acum pentru companie, au închis 10 magazine, iar strategia de eficientizare s-a continuat în primele două luni ale acestui an, când compania a mai închis încă şase unităţi. n rândul magazinelor închise se află unităţi precum cele amplasate în centre comerciale ca AFI Cotroceni, Promenada sau Palas din Iaşi. ”Există alte unităţi din centre comerciale eficiente, cum ar fi cele din Sibiu, Baia Mare, Constanţa, Băneasa, Sun Plaza, Mega Mall; am închis altele fiindcă chiria era prea mare pentru noi, iar beneficiul pe care mallul ni-l oferea era traficul; dar un trafic care nu era relevant pentru noi.“

În acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate, astfel încât în acest moment reţeaua a ajuns la 121 de magazine. ”Pare atipic, însă este pariul nostru, în contextul în care comerţul tradiţional, aşa cum a funcţionat el în toţi aceşti ani, va suferi modificări din ce în ce mai profunde, astfel că am ales să devenim flexibili“, descrie Sîrbu abordarea din ultimul an. El pune această decizie şi într-un context internaţional: ”În Statele Unite şi China, care împreună au aproape 38% din tot ceea ce se produce în lume, trendul este pur către online; în SUA se închid malluri, sunt reţele scoase la vânzare, mii de magazine închise; pe de altă parte, vedem cifre legate de performanţa Amazonului“.

Europa se află, potrivit observaţiilor lui Dragoş Sîrbu, într-o zonă fastă, de creştere, însă există semne de întrebare, la fel ca anul trecut, referitoare la Brexit, la discuţiile despre naţionalism care pot influenţa acest trend. ”Despre România, numai de bine, avem creştere (7%) mai mare decât China, şomajul este la minime istorice; ne-a crescut inflaţia şi pentru că suntem ţară membră a UE şi trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar pe tratatul de la Maastricht am tăiat investiţiile. Dar per ansamblu economia creşte, consumul o duce bine.“ El observă că potenţialul de creştere există în continuare: dacă în ţări dezvoltate retailul modern acoperă 90% din comerţul ţărilor respective, pe piaţa locală este în continuare loc de creştere, procentul fiind de circa 60%.

Investiţiile de anul trecut ale companiei s-au ridicat la aproximativ 8 milioane de lei şi au vizat mai ales deschiderile de magazine; o componentă importantă a fost direcţionată spre online. Dragoş Sîrbu spune că pentru anul în curs şi-au bugetat investiţii în linie cu cele făcute anul trecut, de 8 milioane de lei, direcţionate mai ales spre deschiderea a 15 magazine. Acestea vor fi tip box, aflate în parcuri comerciale. Investiţiile vor fi direcţionate şi spre magazinul online flanco.ro: ”La nivel de investiţii în companie păstrăm un ritm moderat, constant, de la an la an“.

Iar dacă rotaţia de personal în cadrul Flanco este în linie cu media industriei (60%), ei şi-au propus să îmbunătăţească indicatorul printr-o mai bună pregătire a managerilor, în contextul în care, potrivit observaţiilor Flanco, unul dintre motivele pentru care oamenii părăsesc companiile sunt legate de şefi; au adresat această problemă prin crearea unor programe de management pentru directorii de magazine.

În ceea ce priveşte vânzările în online, compania a înregistrat în 2017 creşteri de trei ori mai mari pe acest segment prin comparaţie cu anul anterior: ”A fost o creştere organică, nu am făcut lucrurile semnificativ diferit faţă de anul anterior. Vânzările din online ocupă o pondere de circa 20% din vânzările totale, iar pentru anul în curs, previziunile sunt la fel de optimiste, ţinând cont de evoluţia din ultimele săptămâni, potrivit lui Sîrbu. El detaliază şi structura traficului pe platforma Flanco.ro: 65% din numărul de vizualizări vine de pe dispozitivele mobile (3% tablete, restul smartphone-uri), restul de 35% de pe desktop. n prezent, circa 49% din comenzile online sunt realizate de pe dispozitivele mobile.

Logistica este unul dintre lucrurile la dezvoltarea cărora echipa companiei lucrează permanent. Din acest punct de vedere, cel mai important pas făcut anul trecut se referă la implementarea unei platforme care monitorizează serviciul de livrare la domiciliu. Platforma îi reuneşte pe toţi curierii într-o singură bază; CEO-ul Flanco spune că prin această măsură se pot defini calitatea serviciului de livrare în funcţie de tipul de produs şi de zona geografică. ”Anumiţi curieri sunt foarte buni în Timişoara, pe anumite categorii de produse, alţi curieri sunt foarte buni în Constanţa, pe alte categorii de produse. Atunci am dobândit flexibilitate pe serviciul de livrare la domiciliu; obiectivul este să ajungem la o pondere de 97% a livrărilor efectuate în 48 de ore“, explică el. Potrivit lui Sîrbu, această măsură se traduce nu doar printr-un serviciu mai bun pentru client, dar şi printr-o economie de costuri pentru Flanco.

În ceea ce priveşte evoluţia brandului propriu, Vision, aceasta este, potrivit CEO-ului Flanco, mai degrabă tactică: ”Ne-am dat seama că sunt anumite zone care nu merg deloc, cum ar fi, de pildă, segmentul smartphone-urilor, la care am renunţat în luna august a anului trecut. n prezent folosim marca proprie pentru acele categorii sau familii de produse unde e eficientă, cum ar fi zona televizoarelor şi a electrocasnicelor mici“. Din aceste categorii, aproximativ 15% sunt atribuite brandului propriu, iar la nivelul vânzărilor totale, felia alocată acestuia ocupă circa 5%.

Când vine vorba despre provocări, Dragoş Sîrbu menţionează câteva dintre lucrurile care pot influenţa activitatea companiei anul acesta. ”Cred că sursele care au generat creşterea consumului se vor mai limita; nu ştiu dacă vom mai avea creşteri de salarii pe zona publică, TVA-ul a scăzut deja de două ori până acum.“ De asemenea, un alt tip de presiune vine din partea furnizorilor: ”Există presiuni constante pe creşteri de preţuri de la furnizori, toată lumea a venit cu creşteri de preţuri; poate nu au fost transmise de noi în piaţă pe finalul anului trecut, dar ele au existat, iar din debutul acesta de an cam toate industriile îşi propun creşteri de preţuri, am văzut creşteri de 6-8%.“

Vorbind la modul general despre piaţă, Dragoş Sîrbu previzionează o creştere similară cu anii anteriori, de circa 9%. ”Estimarea noastră este că piaţa se plasează la o valoare de 2,8 miliarde de euro. 2017 a fost cel mai bun an al industriei noastre din istorie.“ Potrivit observaţiilor lui, creşterea s-a bazat, în mare măsură, pe industria telecom: ”Piaţa la telecom în 2013, la bază, era de 472 milioane de euro, cam la acelaşi nivel cu celelalte categorii, pe când acum este aproape dublă faţă de celelalte. Există şi o creştere semnificativă a electrocasnicelor mici, de bucătărie, personal care, confort; există în continuare o evoluţie pozitivă la televizoare, la 1,5 milioane de bucăţi.“

Potrivit previziunilor Flanco, piaţa de electro-IT va marca anul acesta un plus de 9%: ”Sunt suficiente motive pentru ca acest lucru să se întâmple“, iar ei îşi fixează un obiectiv de creştere de peste 5%. ”Modelul nostru de business este unul moderat. Vom fi foarte fericiţi dacă vom creşte vânzările anul acesta cu procente cuprinse între 5 şi 8%“, descrie Dragoş Sîrbu perspectivele de creştere pentru anul în curs.

Deţinut în întregime, din 2012, de Iulian Stanciu, retailerul face parte dintr-un grup cu vânzări cumulate ce au ajuns anul trecut la 6 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi 6.000 de angajaţi (în portofoliul de investiţii al antreprenorului se numără şi şi Berăria H, Sameday Courier, Fashion Days, Zitec, NOD, eMAG, Depanero, Conversion).