"PENTRU CĂ AVEM O COTĂ DE PIAŢĂ FOARTE MICĂ, SUNT ÎNCREDINŢAT CĂ PUTEM SĂ CREŞTEM CA SĂ AJUNGEM PE LOCUL TREI ÎN TOPUL OPERATORILOR LOGISTICI DIN ROMÂNIA, în condiţiile în care acum suntem pe locul nouă sau zece", explică Michael Schnitzler, country manager Panalpina pentru Ungaria şi România. Tot el spune că "în ultimii doi ani am funcţionat într-un mediu foarte dinamic şi acest lucru, probabil, nu se va schimba. În plus, această perioadă a fost un real proces de învăţare pentru industria de profil". Schnitzler a preluat conducerea companiei de curând, la 1 octombrie 2012, filiala locală făcând parte dintr-un grup care operează o reţea globală cu aproximativ 500 de birouri în peste 80 de ţări. Compania are servicii de transport aerian şi maritim intercontinental, dar şi servicii cu valoare adăugată şi soluţii complete de logistică.

La 31 de ani austriacul Schnitzler are deja o experienţă de zece ani în cadrul Panalpina şi povesteşte că a ajuns să lucreze în domeniu printr-un complex de împrejurări. La terminarea facultăţii a intrat în contact cu zona de logistică pentru că tatăl său lucra în domeniu. Privind în urmă, evaluează că parcursul său profesional a fost mai rapid decât se aştepta pe vremea studiilor, fiind acum director general al operaţiunilor din două ţări. Şi pentru că în octombrie a preluat conducerea Panalpina România, spune în glumă că anotimpul este pentru el "a doua primăvară", fiind numit responsabil pentru operaţiunile din Ungaria din toamna anului 2011. Mai nou, vine săptămânal în ţară şi petrece aici două-trei zile de fiecare dată; înainte de a fi responsabil de operaţiunile de pe piaţa locală obişnuia să-şi planifice trei-patru călătorii de afaceri, mai cu seamă la portul Constanţa. Pentru a afla mai multe despre România, a început să citească istorie, pentru a înţelege de ce "nu funcţionează mereu cum m-am aşteptat sinergiile dintre filiala românească şi cea din Ungaria."

COMPANIA A INTRAT PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ ÎN 2005, prin deschiderea unui birou la Oradea şi de-atunci a deschis reprezentanţe şi în Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Cluj, numărul angajaţilor ajungând acum la 25. Panalpina a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 17,4 milioane de euro (73,7 mil. lei), faţă de 17,5 milioane de euro (73,8 mil. lei) în 2010. Previziunile pentru 2012 se referă la o cifră de afaceri mai mare cu 10-15% faţă de 2011, conform reprezentanţilor companiei. Iar pentru anul acesta ţinta de creştere se menţine tot la un procent de două cifre. Modelul de vânzare a acestui gen de servicii este clasic: angajaţii au ţinte de vizite (40 pe lună) la clienţi posibili, din care 10-15% se concretizează prin semnarea unui contract, fie că este vorba de export sau import de mărfuri. Panalpina are în acest moment în portofoliu 300 de clienţi pe piaţa românească, iar "în ultimul an, în portofoliul nostru de clienţi exporturile au echilibrat importurile", spune Schnitzler. Efectele crizei s-au simţit şi în cazul Panalpina, unii clienţi închi-zând operaţiunile. "Din fericire, nu foarte mulţi, în jur de cinci, iar activitatea lor a fost compensată de creşterea exponenţială a altora, care au crescut chiar şi de zece ori în această perioadă." Cele mai mari volume intermediate pentru export sunt pentru clienţi din comerţul cu cherestea şi automotive.

Pentru viitorul imediat, un motor de creştere ar putea fi strâns legat de oferte specifice, un exemplu fiind industria de petrol şi gaze. De pildă, "am putea transporta sonde", explică austriacul, dar contractele pentru acest gen de servicii sunt condiţionate de animarea pieţei de petrol şi gaze. O tendinţă pe care au remarcat-o reprezentanţii companiei, care deţine la nivel mondial poziţia a patra în segmentul de servicii logistice pentru transport aerian şi naval, este creşterea preferinţelor de transport pe apă, care este de regulă mai ieftin. Asta presupune însă un timp de aşteptare mai mare, de aceea sunt companii care preferă să formeze stocuri mai mari pentru a avea costuri de transport mai mici. "Depinde însă foarte mult de tipul mărfii", completează Schnitzler, pentru că acest model este dificil de aplicat în cazul mărfurilor perisabile. Pe de altă parte, din pricina contextului economic mondial, "expunerea comercială în special pentru contractele pe termen lung este mult mai mare decât în trecut. Trebuie să ne asumăm anumite riscuri şi să evaluăm pieţele cu atenţie, deoarece nu toate afacerile derulate pot fi sigure în totalitate", completează Schnitzler. De pildă, tarifele pentru transportul maritim au variat foarte mult în ultimul an. Pentru mărfurile importate din Orientul Îndepărtat, în numai şase luni ratele de transport pentru containerele standard (cu lungime de 20 de picioare, adică 6 m) au suferit fluctuaţii majore, de la 500 dolari preţul a crescut de patru ori, ajungând la 2.000 de dolari şi apoi s-a înjumătăţit (la 1.000 de dolari). Astfel încât expunerea comercială în special pentru contractele pe termen lung este mult mai mare decât în trecut. În plus, adaugă tot Schnitzler, forwardingul (serviciile logistice de transport internaţional) "este o afacere cu profit mic, unde productivitatea joacă un rol foarte important. Trebuie să ne adaptăm permanent pentru a rămâne competitivi pe termen lung."

Un risc de luat în calcul îl reprezintă chiar posibilitatea de plată a clienţilor, Schnitzler susţinând că IMM-urile de pe plan local sunt mai expuse financiar decât cele din vestul Europei.El adaugă că pentru operaţiunile din România nu vede necesitatea de a fi pe deplin operaţionali în fiecare birou şi compania se află în faza de centralizare a anumitor procese pentru a putea fi mai eficientă. De fapt, chiar aşa a ajuns să preia conducerea reprezentanţei locale: la nivel internaţional compania s-a restructurat şi responsabilităţile s-au concentrat în mâinile a mai puţini oameni.

PE DE ALTĂ PARTE, reprezentantul Panalpina este de părere că "în general economia încetineşte şi trimestrul patru a fost mai slab decât cel din 2011". Tot Schnitzler declară însă că în general este mulţumit de dezvoltarea companiei în 2012, care a atins o creştere semnificativă în toate segmentele (aerian, maritim şi rutier). "Pentru 2013 vedem în continuare un potenţial uriaş de dezvoltare - chiar dacă rata de creştere a clienţilor existenţi va fi moderată, vom identifica oportunităţi noi în piaţă şi considerăm România una dintre cele mai importante ţări din Europa de Est în strategia noastră de dezvoltare." Principalul obiectiv al Panalpina România este dezvoltarea transportului aerian şi maritim de marfă, dar şi a transportului rutier pe pieţele de nişă, cum ar fi de exemplu zona CSI (ţările ex-sovietice) şi Orientul Mijlociu.

Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, punctează Adriana Pălăşan, managing partner supply chain management center şi vicepreşedinte al ARILOG, asociaţia de profil. Şi asta pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, "pentru că producătorii îşi duc cu maşinile lor marfa şi nu ştim cât costă, în plus maşinile de 1,5 tone nu sunt licenţiate, nu ştim câte sunt şi ce fac proprietarii cu ele", argumentează Pălăşan. Or, pentru dimensionarea pieţei, explică tot ea, ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice. "Altfel nu putem şti cât e piaţa logistică. Ne dorim să dimensionăm piaţa pentru că nu este toată în mâna operatorilor şi nu se poate face decât pe cale fiscală", spune vicepreşedinta ARILOG. Sunt câteva sute de firme care au ca profil de activitate logistica, dar doar 60 dintre ele au cifre de afaceri de peste un milion de euro. Cele mai mari zece firme din domeniu au înregistrat în 2011, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, venituri cumulate de circa 300 de milioane de euro.