"Doamna Mariana" sau Coca, cum ii spun cei mai multi dintre turistii care i-au trecut pragul de mai multe ori, se ocupa impreuna cu sotul, fratele si cumnata sa de o pensiune cu zece camere pe care au ridicat-o, cu fonduri Phare, intr-un varf de deal, la cativa km de "vadul" din Moeciu. Si-au primit primii oaspeti in urma cu mai putin de doi ani si sunt deja atat de cunoscuti, incat sejururile pentru Craciun si Revelion, la un pret de 350 de euro pe persoana, sunt complet antamate de la inceputul lunii septembrie. Cea mai mare parte a incasarilor se datoreaza sfarsiturilor de saptamana, cand cabana se umple ochi de turisti care cauta linistea, peisajul rupt din rai si zambetul prietenos al gazdelor.

Turismul de week-end este, de fapt, principala sursa de venit a celor care lucreaza in bransa, iar felia adjudecata de sejururile scurte a crescut pe parcursul ultimului an. Sfarsitul de saptamana petrecut la mare, la munte sau intr-un oras european a inlocuit, pentru multi romani, clasica vacanta. "Timpul liber si vacantele, nevoi elevate in piramida lui Maslow, se gasesc pe lista cheltuielilor fara prioritate in acest an", declara Manuela Danila, senior research executive al companiei de cercetare de piata 360insights.

Ca urmare, 42% dintre romanii din mediul urban spun ca nu au mers si nici nu vor merge in acest an in concediu, arata un studiu 360insight, realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban, de 800 de persoane cu varste cuprinse intre 16 si 64 ani. Spre comparatie, anul trecut, doar un sfert dintre potentialii turisti isi refuzasera o vacanta. "Romanii sunt acum si mai restrictivi in distribuirea venitului intre nevoi, acordand intaietate bunurilor de baza si lasand in plan secund concediul de relaxare", spune Danila.

Dupa o perioada de explozie a consumului si ani in sir cand oamenii ajungeau si sa se imprumute la banci pentru a-si petrece concediile visate, experienta din ultimii doi ani, cand veniturile au scazut, a avut efectul unui dus rece. Consumatorii se vad nevoiti sa fie din ce in ce mai chibzuiti si atenti la cheltuieli, reducerile vizand mai cu seama bunurile si serviciile mai putin necesare sau care se innoiesc indeobste mai rar (electronice, electrocasnice, mobilier sau imbracaminte). Danila spune ca pe lista de cheltuieli la care se pot face economii ajung insa si cele de baza, ca alimentele sau utilitatile lunare ale gospodariei.