Oenoturismul sau turismul viticol, care include vizite la crame, degustare de vinuri, plimbări în podgorii ori chiar participarea activă la recoltarea strugurilor câştigă teren în România, astfel că este un sector în care investiţiile cresc. Cum se schimbă peisajul din industrie?

Jucătorii din industria vinului estimează că adăugarea componentei de turism în business le-ar putea aduce milioane de euro în următorii 5-10 ani, iar primul pas făcut de mediul privat în dezvoltarea acestui segment este promovarea sa. Astfel a apărut Evadare în Dealu Mare, un eveniment care promovează vinurile din regiunea Dealu Mare, numelui regiunii şi turismul legat de vin.

Pentru regiuni din Italia, Franţa sau Spania ori mult mai îndepărtate, California sau Australia, turismul viticol este o ramură profitabilă a economiei, care prosperă şi a devenit sau este în curs de a deveni o tradiţie. La o scară mai mică, o astfel de poveste poate fi scrisă şi în România, consideră specialiştii din industria vinului şi, mai ales, tot mai mulţi dintre fondatorii de crame româneşti. „Este o cerere mare acum. Nu mai avem weekenduri libere pentru turişti până pe 10 decembrie, deşi avem o capacitate de 22 de locuri în camere duble şi 30 de locuri pentru teambuildinguri. Primăvara şi toamna, în această perioadă, vin grupuri în teambuilding”, răspunde David Sandu, proprietarul Cramei de Piatră, referindu-se la cererea pentru spaţiile de cazare în mijlocul podgoriilor româneşti.

El dezvoltă crama din Vadu Săpat din judeţul Prahova din 2017, timp în care investiţiile direcţionate în aceasta au ajuns la 2,5 milioane de euro până în prezent, reprezentând atât surse proprii, cât şi credite. Produce în prezent în crama boutique 25.000 sticle de vin pe an. „Luăm în calcul extinderea, la începutul anului viitor vom face un salon de evenimente, iar în viitorul apropiat, vom adăuga noi spaţii de cazare”, completează el. „Un mic procent al clienţilor îl reprezintă turiştii români care sunt experimentaţi. În schimb, ne bucură că vin mulţi turişti din străinătate, care cunosc acest tip de turism. Noi de anul trecut am început să ne promovăm mai mult pe Google şi au venit mai mulţi turişti străini. În unele săptămâni, 70-80% dintre turişti erau străini: englezi, spanioli, italieni, francezi, japonezi sau chinezi. Am avut turişti din peste 30 de ţări, iar cele mai îndepărtate sunt Vietnam, Austrailia şi Noua Zeelandă”, a afirmat David Sandu.

El spune că aleg mulţi turişti Crama de Piatră şi datorită poziţiei, pentru că se află la baza viilor, iar în apropiere este o livadă de migdali. Mai mult, autorităţile locale au asfaltat şi au făcut piste de biciclete. „Ar putea să devină vinul brand de ţară dacă s-ar face o promovare masivă, dar autorităţile nu ne ajută. De exemplu, dacă nu ai producţie de peste 100.000 de sticle, nu câştigi din vânzarea vinului, iar componenta de turism este importantă. Banii din subvenţii sunt prea puţini şi abia acoperă 10% din cheltuieli. Mai mult, pierdem mulţi bani, pentru că Dealu Mare nu e considerată zonă cu potenţial turistic”, a mai spus David Sandu. Dezvoltarea turismului viticol este cartea pe care pariază şi proprietarul producătorului român de vinuri Tohani România. El are un proiect de 50 de căsuţe de tip bungalow, amplasate direct în vie, un plan de investiţie pentru următorii ani, după cum a spus recent pentru ZF Virgil Mândru, proprietar şi CEO al producătorului de vin Tohani România.

Cu o investiţie de 150.000 de euro pentru fiecare astfel de spaţiu, proiectul pe care antreprenorul vrea să îl demareze ar ajunge la 7,5 milioane de euro. De altfel, şi familia Timiş, care a dezvoltat businessul CrisTim, a cumpărat în 2018 un conac în Chiţorani (jud. Prahova) şi 4 hectare de teren şi s-a extins semnificativ şi anul acesta, deschizând în luna iunie 16 bungalowuri de lux. În prezent, Casa Timiş înseamnă un domeniu de 140 de hectare, care cuprinde un complex turistic ce se întinde pe16 hectare, 70 hectare de viţă-de-vie, 12 hectare de livadă, trasee de biciclete, locuri de joacă pentru copii, trei lacuri şi teren de minigolf. „A avut o evoluţie deosebită businessul. A devenit o zonă cu interes turistic ridicat şi, de când am deschis noua facilitate, avem cu 30% mai mult public din străinătate”, a spus recent Cristina Timiş, fondatoare a CrisTim, în cadrul unui eveniment dedicat gastronomiei şi vinului românesc.

Casa Timiş are un grad de ocupare de 80% la nivel de zi pentru toate facilităţile de cazare ale Casei Timiş, a precizat Radu Timiş Jr, CEO al CrisTim. El a menţionat că vin mai mulţi turişti străini, dar preponderent clienţii lor sunt tot români. Ţinta sa este promovarea în străinătate prin agenţii de turism străine, de unde pot veni clienţi cu venituri peste medie, care cunosc acest gen de turism. „Este o nişă aflată în faza incipientă la noi”, a precizat Radu Timiş Jr. Casa Timiş are un preţ mediu de cazare de 150 euro/cameră, iar la un grad de ocupare de 80% în ultimele 3 luni a realizat încasări de 300.000 euro doar din cazare, potrivit calculelor Business Magazin. România a realizat 4,5 milioane de hectolitri (450 mil. litri) de vin, fiind unul dintre cei mai mari producători de vin din Europa şi chiar din lume (situându-se în top 15 la nivel mondial). Cu toate acestea, mulţi consumatori europeni, şi nu numai, nu au auzit de vinurile româneşti, iar exportul a reprezentat nici 4% din totalul vinului realizat local anul trecut, conform calculelor ZF pe baza datelor Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri şi Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. „Oenoturismul poate aduce la zeci de milioane de euro pentru România în viitor, în următorii 5-10 ani”, a subliniat Cezar Ioan - fondatorul Vinul.ro.

Inspiraţie italiană pentru vinuri româneşti

„Montalcino (regiunea în care se produce unul dintre cele mai renumite vinuri italiene, Brunello di Montalcino – n. red.), o regiune cu 5.000 de locuitori, atrage 200.000 de oenoturişti anual. Bolgheri, un sătuc toscan cu mai puţin de 150 de locuitori, atrage zilnic sute de vizitatori interesaţi de vinuri high-end din toată lumea şi generează vânzări mai mari pentru cramele din zonă decât toată piaţa Japoniei. Nu există niciun motiv să nu poată fi replicată, la o scară mai mică, o astfel de poveste în Dealu Mare, regiune aflată la mai puţin de o oră de aeroport şi la aproximativ o oră de Capitală”, spune Cezar Ioan, fondator al Vinul.ro.

El a fost iniţiatorul proiectului Evadare în Dealu Mare, în urma unei discuţii pe care a avut-o cu oenologul Gabi Lăcureanu. Ea îşi aminteşte că în primăvara lui 2019 i-a propus preşedintelui Asociaţiei Profesionale Vitivinicole Dealu Mare (APV DM), Dumitru Vârgă, să organizeze un eveniment prin care să aducă turişti în vizită la crame, dar la momentul respectiv, propunerea nu a fost agreată. În decembrie, au reluat discuţiile, iar  un an mai târziu a apărut evenimentul denumit iniţial „Weekend al sticlelor deschise în Dealu Mare ”, redenumit apoi în „Evadare în Dealu Mare”.  „La începutul lui 2020, ideea Evadării în Dealu Mare s-a cristalizat, fiind programată pentru iunie, de Rusalii, dar a apărut pandemia. În acest context, am pus cu toţii pauză promovării evenimentului. (...) Am decis să organizăm totuşi Evadarea în Dealu Mare, discutată anterior, în luna august, incluzând o componentă de donaţii din partea APV DM, iar un procent de aproximativ 15% din preţul biletelor a fost donat Spitalului din Mizil”, spune Cezar Ioan.

La prima ediţie au participat aproximativ 250 persoane, care au bătut drumul până la podgoriile din Dealu Mare în autocare pe jumătate goale şi au avut acces în grupuri foarte mici în crame, cu distanţare fizică şi măşti. În 2021, numărul vizitatorilor aproape s-a dublat, trecând de 450 de persoane, precizează iniţiatorul proiectului. Ediţia a III-a, cea de anul acesta, a fost programată iniţial pentru final de iunie şi ar fi urmat să aibă şi o dimensiune artistică – un concert important la finalul zilei de vizitare a cramelor – dar, pe lângă perturbările pieţei provenite din cei doi ani de pandemie şi din criza containerelor au venit scumpirile la energie, războiul din Ucraina şi un nou val de nesiguranţă pentru piaţa din România. Astfel, Cramele din Dealu Mare s-au ocupat cu prioritate de propria supravieţuire economică, iar evenimentul a fost amânat până în octombrie. Astfel, în 22-23 octombrie, sunt aşteptate circa 1.000 de persoane în vizită la cramele din aproprierea Capitalei. „Obiectivele evenimentului sunt promovarea generică a vinurilor din regiune, a numelui regiunii şi a turismului legat de vin, cu scopul creşterii vânzărilor de vin şi de stimulare a afacerilor locale de gastronomie şi ospitalitate”, descrie Cezar Ioan raţiunea acestui eveniment. La ediţia de anul acesta pot fi vizitate cinci trasee şi 15 crame. Printre cramele ce-şi vor deschide uşile pentru turişti se numără Domeniul Aristiţei, Gramofon Wine, Crama Serve, Licorna Winehouse sau The Iconic Estate, parte a grupului Alexandrion. Companiile de faţă au suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie între 4-6 hectare şi 250 de hectare.

Cel mai mare producător de struguri din UE este Italia, care atrage şi cei mai mulţi turişti în podgorii, mai ales în Toscana, cu o producţie de 8,15 milioane de tone de struguri în 2021, urmată de Spania (6 mil. tone) şi Franţa (4,5 mil. tone), conform Eurostat, biroul european de statistică. La polul opus, printre cei mai mici producători se numără Olanda şi Suedia. Producţia totală a UE se ridică la 23,78 milioane de tone. România a avut o producţie totală de struguri de 990.000 de tone în 2021, situându-se astfel pe locul al patrulea în topul celor mai mari producători din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Producţia naţională de struguri a crescut cu 6% anul trecut faţă de 2020, însă, în acest an, producătorii estimează o scădere de circa 30% din cauza secetei ce a afectat puternic toate culturile. În ceea ce priveşte comerţul strugurilor, România a importat struguri de 61 de milioane de euro în 2021 şi a exportat de 0,4 milioane de euro, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În 2021, în România erau 317 companii care cultivă struguri şi au avut o cifră de afaceri de 900 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul precedent, arată datele de la Registrul Comerţului. Cei mai mari producători de struguri şi de vin sunt Cramele Recaş, Jidvei şi Cotnari. Liderul pieţei, Cramele Recaş, a avut o cifră de afaceri de 251,5 milioane de lei, mai mare cu 25% decât în anul precedent.