La oricare dintre cele patru intrari mari in Piatra-Neamt - dinspre Bacau, Bicaz, Roman sau Targu-Neamt - primul lucru evident este culoarea proaspata a constructiilor, specifica imobilelor noi. Zeci de blocuri si sute de casute si vile impanzesc terenurile de pe marginea soselei. La fiecare jumatate de an, peisajul se schimba vizibil la oricare din intrarile in oras, lucru surprinzator pentru un oras de provincie din Moldova, unde filozofia traditionala de viata este in general ca „graba strica treaba”.

Acum insa, orasul este sub presiunea banilor: zeci de milioane de euro investiti in turism, aproape 100 de milioane de euro in modernizarea orasului, afacerile de origine locala care se lauda cu rate anuale de crestere de doua cifre. Banii trimisi de zecile de mii de nemteni plecati la munca peste hotare ridica nivelul de trai al celor ramasi acasa, iar investitorii au venit: dezvoltatorul GTC construieste un mall, reteaua Best Western se pregateste sa-si ridice un hotel de la zero, comerciantii de toate felurile au venit sa cumpere teren. Se adauga si proiectul autostrazii Iasi-Targu-Mures, ce ar urma sa treaca prin zona Targu-Neamt, o bretea urmand sa uneasca si Piatra-Neamt de magistrala.

Tabloul este completat de inflorirea afacerilor locale, fie dezvoltate de antreprenori - precum Köber, Dinasty, Agnes Toma -, fie de supravietuitorii erei comuniste: Celohart, producator de carton si hartie igienica, Mecanica Ceahlau, producator de unelte agricole, sau producatorul de ciment Moldocim din Bicaz, preluat de Heidelberg.

Influentele externe isi pun amprenta asupra ritmului de viata molcom al moldovenilor, iar rapiditatea de actiune a retailerilor internationali este doar un exemplu. Pana la inceputul lui 2006, dintre toate resedintele de judet, Piatra-Neamt era ultimul bastion necucerit de pe harta comertului modern. Graba cu care austriecii de la Kaufland si nemtii de la Plus si-au ridicat insa magazine a fost o buna lectie de viteza. Sfiala cu care comertul modern a pasit in oras, la inceput doar prin intermediul magazinelor de tip discount, este acum de domeniul trecutului, iar interesul investitorilor ce altadata ocoleau precauti zona a crescut exponential pe parcursul ultimului an.

In centrul planurilor de dezvoltare se afla proiectele turistice in valoare de peste 40 de milioane de euro plasate in inima orasului: o telegondola, trei partii de schi, un telescaun, o telecabina, scari rulante pentru partiile de schi si un lift inclinat ce va duce turistii spre varful muntelui Pietricica, in jurul caruia a crescut intregul oras. 17 milioane de euro vin din fonduri structurale si „amortizarea investitiei se va realiza in 15 ani, conform studiilor de fezabilitate”, declara pentru BUSINESS Magazin primarul orasului, Gheorghe Stefan. Cartea jucata pe turism si in genere de servicii ar urma sa atraga in oras atat turisti romani, cat si straini, spera Stefan. „Putem alcatui un traseu turistic unic in Europa si avantajul nostru este asezarea geografica”, argumenteaza primarul. Miza pe turism si serviciile conexe este, si in opinia reprezentantilor mediului de afaceri nemtean, singura carte castigatoare pe care putea juca un oras saracacios si saracit de falimentele marilor platforme industriale odata cu intrarea in economia de piata. „S-au inchis in cascada toate marile combinate chimice (Fibrex Savinesti, Melana, Combinatul de ingrasaminte chimice) si de prelucrare a lemnului (fostul CPL)”, isi aminteste Florin Rosescu, director general si actionar majoritar al Kubo Ice Cream.

Pentru atragerea turistilor era nevoie insa de o modernizare a orasului, iar ea va costa in total aproape 100 de milioane de euro. Numai pentru modernizarea strazilor, a aleilor, a trotuarelor si a spatiilor verzi dotate cu irigare automata „cheltuim 10 milioane de euro, exclusiv din fondurile primariei”, sustine primarul. Peste banii pentru cosmetizare se aduna insa multe alte proiecte. Programul de colectare selectiva a deseurilor, lansat in urma cu cativa ani, are o valoare de 22 de milioane de euro. Pentru extinderea in tot orasul a retelelor de apa curenta si canalizare, program ce ar urma sa se incheie in 2009, au fost bugetate 32 de milioane de euro, 70% din bani fiind fonduri europene, iar diferenta - banii primariei, spune Stefan. Finalizarea salii sporturilor, cu o capacitate de 5.000 de locuri, pentru care s-au cheltuit 7 milioane de euro, deschide sansa organizarii de competitii europene si mondiale, e de parere Stefan, care precizeaza ca pentru asa ceva e functional si stadionul de fotbal, omologat si pentru atletism. Alte proiecte vizeaza reamenajarea pietei centrale (2,5 milioane de euro), construirea unui mall in zona vecina pietei centrale (7 milioane de euro), modernizarea iluminatului public (3 milioane de euro), reabilitarea termica a blocurilor si montarea de centrale termice de bloc, modernizarea scolilor (10 milioane de euro), amenajarea unui camin de batrani (cam 1,5 milioane de euro). Nu e de mirare ca Primaria din Piatra-Neamt candideaza la statutul de cea mai indatorata primarie din tara, peste 70% din sumele investite fiind din credite bancare. Stefan nu contrazice ideea, dar sustine ca „toate investitiile vor fi recuperate, in scenariu pesimist, in maxim 10 ani”.

De unde recuperarea? In primul rand, dupa socoteala primariei, sunt banii turistilor; mai sigure si mai de incredere, desi imposibil de evaluat, par insa sumele trimise acasa de asa-numitii „italieni”, zecile de mii de oameni plecati la munca mai ales in Italia. Lipsa locurilor de munca i-a gonit peste granite, iar in timp ce somajul in Piatra-Neamt a scazut pana la 1,2%, conform ultimelor date ale AJOFM, citate de Gheorghe Stefan, a crescut si nivelul de trai al rudelor ramase in tara. Luna august, in care „italienii” au concediu si se intorc in tara, echivaleaza cu sezonul turistic la mare - terasele, barurile si restaurantele sunt pline, rafturile magazinelor de orice tip sunt golite, iar pretul apartamentelor si al terenurilor creste, sustinut si de ofertele bancare croite special pentru cei plecati la munca in strainatate. BRD Neamt are in acest moment „cateva sute” de credite acordate persoanelor plecate la munca peste hotare, numarul de clienti crescand de la an la an, „in functie de cat de multi afla de aceste servicii”, spune Constantin Mares, directorul BRD pe regiunea alcatuita din judetele Neamt si Suceava. Majoritatea creditelor au destinatie imobiliara, iar ca variante de plata a ratelor au viramentul bancar, cat si plata directa la ghiseu de catre o ruda din tara. In 2007, spune Mares, banca a deschis trei agentii in zona rurala (Bicazul Ardelean, Sabaoani si Damaseni), in zone cu multi locuitori, din care majoritatea sunt plecati la munca in strainatate.