Albania, ţară balcanică cu iz mediteranean, devine tot mai mult o alternativă la destinaţiile din Grecia sau Croaţia pentru turiştii europeni doritori să descopere noi locuri. Cu o paletă diversă de tipuri de turism, Albania oferă destinaţii de plajă, de munte, experienţe culturale şi gastronomice, pentru toate gusturile şi buzunarele. Cu o istorie comunistă care şi-a lăsat amprenta până în ziua de azi, Albania se aseamănă pe alocuri cu România, însă câştigă la capitolul turism, reuşind să atragă mult mai mulţi străini faţă de destinaţiile româneşti.

La doar o oră şi jumătate cu avionul de Bucureşti se află Tirana, capitala Albaniei, o ţară aflată în Balcani, mai puţin cunoscută pe lista destinaţiilor  de vacanţă a românilor. Pe lângă spaţiul geografic, cel balcanic, pe care Albania îl împarte inclusiv cu România, cele două ţări împart şi o istorie similară, regimul comunist al secolului trecut punându-şi amprenta asupra ambelor ţări, cu urmări chiar şi în ziua de azi. Astăzi însă România câştigă la capitolul economie, iar aderarea la Uniunea Europeană a fost principalul motorul de creştere, pe când Albania, cu o economie mult mai puţin dezvoltată decât cea a României, cu salarii mai mici şi un nivel de trai mai scăzut, câştigă totuşi la capitolul turism, fiind o destinaţie aleasă de mulţi europeni pentru vacanţe. Albania nu este o destinaţie atât de cunoscută în rândul turiştilor români, ale căror destinaţii tradiţionale sunt Bulgaria, Grecia şi Turcia. Totuşi, tot mai mulţi români au început să descopere Albania. În 2023, peste 67.000 de români şi-au petrecut vacanţele în Albania, ceea ce a reprezentat o creştere de 60% a numărului de români ajunşi în această ţară faţă de anul anterior, potrivit datelor ministerului turismului din Albania. Această creştere se datorează şi introducerii cursei directe dintre Bucureşti şi Tirana, unul dintre operatorii aerieni care zboară între cele două capitale fiind Wizz Air. În rândul călătorilor europeni, Albania este cunoscută drept o destinaţie la plajă, având o deschidere de 362 kilometri la Marea Adriatică. Mai mult, clima pe litoral este una mediteraneană, astfel că destinaţia poate fi o alternativă pentru ţările cu o tradiţie în acest tip de turism. Cele mai populare staţiuni de pe litoralul albanez se află în sudul ţării, unde concurenţa este mult mai mare, iar preţurile, pe măsură, având în vedere vecinătatea cu Grecia. Din staţiunile sudice ale Albaniei se fac chiar excursii către Grecia şi invers.  Ksamil şi Saranda sunt unele dintre cele mai populare destinaţii de plajă din Albania. Datorită sudului, Albania a fost denumită Maldivele Europei, cu plaje care amintesc de destinaţia din Oceanul Indian. Totuşi, Albania oferă mai multe şi nu doar staţiunile cu iz mediteranean. Cu o aterizare pe aeroportul din Tirana, capitala Albaniei poate fi în sine o destinaţie de city break, pentru cei care vor să descopere cultura şi istoria Albaniei.

În 2023, peste 67.000 de români şi-au petrecut vacanţele în Albania, ceea ce a reprezentat o creştere de 60% a numărului de români ajunşi în această ţară faţă de anul anterior, potrivit datelor ministerului turismului din Albania.

Clădirile şi peisajul urban a micii capitale albaneze amintesc încă de amprenta lăsată de era comunistă. Una dintre clădirile simbol a comunismului din Albania este Casa Frunzelor, o clădire acoperită de vegetaţie, unde frunzele aveau urechi. La fel cum în România pereţii aveau urechi, în Albania frunzele aveau urechi, o idee care a indus mereu senzaţia că tot ce se vorbeşte va fi auzit de către cineva, iar acel cineva era chiar Securitatea. Casa Frunzelor, transformată într-un muzeu care spune povestea Securităţii albaneze, a fost în era comunistă sediul Direcţiei Centrale a Serviciului Secret. Astăzi, muzeul  dezvăluie aspecte ale societăţii albaneze în condiţiile unui regim care a vizat controlul total asupra oamenilor, prin interceptări, verificări şi acte de spionaj, care au adus la arestări, internări, torturi şi pedepse severe pentru mulţi oameni nevinovaţi. Un alt muzeu al Tiranei este fostul buncăr al dictatorului Enver Hodja, aflat în centrul oraşului, care dezvăluie un rezumat al istoriei comunismului în Albania. Hodja a condus ţara prin politici de izolare faţă de restul Europei şi şi-a declarat apartenenţa la principiile marxist-leniniste. Ca urmare a politicii sale, Hodja a dezvoltat o paranoia care se traducea prin frica de invadare a Albaniei, motiv pentru care dictatorul a construit atât de multe buncăre la nivel naţional, încât s-a ajuns să existe câte un buncăr la fiecare patru persoane. Pe întreg teritoriul Albaniei încă mai pot fi văzute buncăre amplasate pe dealuri, drumuri şi în oraşe. Un alt loc de vizitat în Tirana este Piaţa Skanderbeg, spaţiul public principal al capitalei albaneze, care poartă numele eroului naţional albanez. Piaţa adună în acelaşi loc întreaga istorie a oraşului, existând clădiri construite în perioada comunistă, o moschee istorică, cea mai veche din Albania care a reuşit să rămână în picioare după regimul secolului trecut, dar şi clădiri în stil italian. Dincolo de amprenta pe care a lăsat-o comunismul, capitalismul şi democraţia au venit să îşi lase şi ele etichetele proprii. Noile construcţii din Tirana vin să suplinească lipsa capitalismului în secolul trecut, astfel că multe dintre clădirile nou construite au o arhitectură modernă, diversă, care ia ochii şi te fac să le studiezi cu atenţie. Tirana însă pare că renaşte, având totuşi o viaţă de noapte exacerbată, cu străzi pline de restaurante, baruri şi cafenele, unde străinii şi localnicii ocupă mesele care se întind până pe trotuare. Pentru cei care îşi doresc să îmbine experienţele oferite de Tirana cu plaja, Durres, al doilea cel mai mare oraş al Albaniei, se află în apropiere de Tirana şi are o varietate de plaje, iar preţurile sunt mult mai mici faţă de sudul litoralului albanez. Pe lângă o destinaţie de plajă şi de city-break, Albania poate fi o destinaţie pentru pasionaţii de gastronomie. În apropierea Tiranei, dar şi în alte zone ale ţării, există multe ferme şi puncte gastronomice, unde turiştii pot mânca bucate tradiţionale cu ingrediente locale, ori din propria fermă, ori de la micii producători din zonă. Restaurantele agroturistice au la bază conceptul de slow food. Cu o diversitate gastronomică impresionantă, cu influenţe italiene sau otomane, mâncarea albaneză poate ajunge la sufletul fiecărui turist. Două dintre restaurantele agroturistice sunt Mrizi i Zanave, în satul Fishte, şi Uka Farm, aflat în apropiere de Tirana. Ambele au un meniu format din mâncare tradiţională albaneză, gătită cu ingrediente naturale provenite din ferma proprie sau de la producătorii locali. De asemenea, în apropiere de Tirana se află şi Gourmet Restaurant Marchesi, un restaurant de fine dining, a cărui meniu este format tot din preparate tradiţionale care se îmbină armonios cu tehnicile moderne ale bucătăriei. Cu bucatele tradiţionale albaneze alături merge un pahar de vin de provenienţă albaneză, pentru că există mulţi producători de vin, crame mai mici sau mai mari care reuşesc să îşi facă un nume la nivel naţional, dar şi european. Mai mult, unele dintre crame nu fac doar degustări de vin, ci servesc şi mâncare tradiţională, astfel încât experienţa culinară să fie una completă. Albania poate fi şi o destinaţie pentru turiştii care vor să descopere cultura şi istoria ţării. Spre deosebire de Grecia, Albania are preţuri mai mici la cazare, mâncare, chiar şi transport, iar europenii deja au făcut din Albania destinaţia de vară, staţiunile de pe litoral fiind pline de nemţi, englezi şi polonezi. 

Albania poate fi o destinaţie pentru pasionaţii de gastronomie. În apropierea Tiranei, dar şi în alte zone ale ţării, există multe ferme şi puncte gastronomice, unde turiştii pot mânca bucate tradiţionale cu ingrediente locale, ori din propria fermă, ori de la micii producători din zonă. Restaurantele agroturistice au la bază conceptul de slow food.