Scriitura era prea stufoasa, informatiile prea dense si vizand domenii prea largi, ca sa o pot parcurge rapid si, mai mult, recomanda in timp util cititorilor. Cum tot invatul are insa si dezvat, si razgandirea poate duce la o alta razgandire. Finalmente, tot acest balans de intentii contrazise mi-a sugerat ca "arta si stiinta modificarii mentalului" sunt de o importanta care transgreseaza chefurile de moment, anotimpurile si comandamentele vacantiere, asa ca iata-ma revenind la Howard Gardner. Domnia sa preda la Harvard University, este considerat unul dintre cei mai importanti neuropsihologi ai momentului, suporter autorizat al interdiciplinaritatii ca masura a cunoasterii si "specialist mondial" in inteligenta.

Volumul sau despre "Inteligentele multiple pentru secolul XXI" a creat o veritabila revolutie teoretica, pornind, pe de o parte, de la ideea ca notele bune din scoala nu sunt automat sinonime cu inteligenta si cu reusita in viata, si, pe de alta parte, ca ceea ce indeobste numim inteligenta nu reprezinta decat o fateta a inteligentei globale, mai precis fateta logico-matematica. Pe langa aceasta, el a mai stabilit si alte forme de inteligenta, capabile sa detina un rol fundamental in traseul personal si profesional: inteligenta lingvistica, muzicala, spatiala, kinestezica, naturalista, spirituala sau intrapersonala. Cartea pe care v-o prezentam, ea insasi rod al unui cameleonism mental de durata, a fost in cele din urma pusa pe hartie, ca urmare a rugamintii pe care un editor de la HBSP (Harvard Business School Press) i-a adresat-o, anume aceea de a-si ordona ideile in beneficiul unui grup academic orientat spre comert si afaceri. Pornind de la acest impuls exterior, s-a coagulat in timp acest insolit tratat despre "avatarurile mintii".

Prin aceasta expresie, autorul intelege doar schimbarile mentale semnificative, care se regasesc exclusiv in situatiile in care indivizii sau grupurile de indivizi abandoneaza modul in care interpretau de regula o problema importanta, de atunci incolo raportandu-se la ea intr-o maniera cu totul noua.

Deci nu capriciile mentale fac obiectul studiului, ci acele metamorfoze de substanta, cu consecinte puternice, metamorfoze mentale care survin in mod constient, mai ales ca forte care pot fi identificate. Ca sa genereze explicatii solide pentru complexul proces prin care mintile noastre si ale altora sunt modificate, autorul trece in revista o serie de agenti care au provocat aceste reorientari ale activitatii mentale, incepand cu Margaret Thatcher si continuand cu John Browne, care a modificat strategia gigantului petrolier BP in anii ‘90, sau, coborand si mai adanc pe firul timpului, cu Charles Darwin. In acord cu teoriile sale despre inteligenta, Gardner si-a extins, evident, analiza si asupra unor cazuri de "agenti de influenta" si altii decat politicienii, precum artistii, muzicienii, scriitorii sau profesorii. Pe scurt, o lectura care da de (raz)gandit!        

Howard Gardner, Tratat de razgandire, Editura Allfa, 2006