Apărute în număr mare odată cu înmulţirea numărului de maşini pe şosele, benzinăriile au cunoscut o perioadă de glorie, apoi de declin, atunci când o parte din oameni s-au reorientat spre alte mijloace de transport.

Unele dintre ele au ajuns să fie protejate ca monumente istorice, existând astfel de exemple în SUA, Danemarca sau Eritreea, altele s-au închis de tot, scrie Financial Times. Cum, în general, staţiile de benzină trebuiau să respecte anumite condiţii de aspect pentru a fi autorizate la vremea lor, acestea au avut diferite stiluri de-a lungul timpului în funcţie de zona în care se află, motiv pentru care s-a dorit păstrarea unora după dezafectare. O parte din ele au fost preluate de reţele de restaurante sau cafenele, cum ar fi Starbucks, care a „adoptat”, printre altele, o fostă benzinărie din St. Louis, care aminteşte ca aspect de un OZN, sau una cu un acoperiş aparte, gândit să fie văzut de departe de pe drum, din Nottinghamshire, Anglia.

În Norvegia, la Oslo, o cafenea, Kiosk! a ocupat o benzinărie construită în 1935, renovată şi transformată de cei care au preluat-o cu ajutorul finanţării participative de la comunitatea din jur. La Los Angeles, a apărut un restaurant specializat în preparate din  homar, Royal Lobster, care s-a instalat într-o fostă benzinărie Texaco din anii patruzeci, iar în Italia, la Milano, o fostă benzinărie Agip a devenit un spaţiu pentru organizat evenimente, Garage Italia Milano.

O benzinărie din Ojai, California adăposteşte acum un centru de yoga, Light and Space, iar în Noua Zeelandă, la Wellington, una a fost transformată, împreună cu atelierul de reparaţii auto învecinat, în berărie, unde se produce şi se serveşte această băutură şi care funcţionează sub denumirea de Garage Project.