Tot ce voiaţi să ştiţi despre propagandă
Sub un titlu vesel ("Bună sau rea, e propaganda mea"), ca un semn complice cu ochiul spre cititor, se deschide "Cuvântul înainte” al unei vaste şi temeinice enciclopedii (prima de acest gen la noi în ţară), cu un gând care ne plasează chiar în centrul vital al problematicii cărţii: "Cred că propaganda nu este neapărat un lucru rău, demonic, nefast sau ticălos".
O precizare utilă, câtă vreme sentimentele antipropagandistice ale românilor sunt "justificate de excesele unei jumătăţi de veac de regimuri dictatoriale, urmată de încă două decenii de acută demagogie democratică". Ce vrea să spună autorul Călin Hentea este că românii "recenţi" au avut parte de o propagandă sufocantă, când explicită, când insidioasă, dar întotdeauna toxică, ameţitoare şi imbecilizantă. Atât pe vremea regimului antonescian, cât şi, apoi, a celui comunist - în formele lui dejiste sau ceauşiste -, românii au cunoscut tortura propagandei aberante şi au ajuns să identifice propaganda cu mancurtizarea, cu manipularea şi totalitarismul.
Lucrurile trebuie, însă, nuanţate. Propagandă există de când lumea, iar în forme instituţionalizate, ea funcţionează de câteva secole încoace (practic, cuvântul propagandă există din 1622, când Vaticanul a înfiinţat o structură menită să contracareze peste tot în lume reforma protestantă), nu doar în remurile autocratice, ci şi în cele care cunosc şi promovează democraţia. Volumul propune, între multe alte limpeziri necesare, o clasificare care are în vedere trei tipuri de propagandă: propagandă albă - în care sursa emitentă este declarată, autorul mesajelor este asumat; propaganda gri - în care nu se ştie cine este autorul mesajelor; propaganda neagră - care declară un alt autor, o altă sursă emitentă a mesajelor, decât cel real.
Trecând în revistă toate personalităţile şi evenimentele româneşti care au legătură cu propaganda - din 1848 până azi, enciclopedia lui Călin Hentea este şi o istorie sui generis a României moderne, care se poate utiliza atât ca un dicţionar - prin consultarea temelor, conceptelor sau evenimentelor care îl preocupă pe cititor - dar care funcţionează şi ca o poveste captivantă, romanescă, despre felul în care adevărul, falsul şi mitul au funcţionat în mentalul colectiv autohton.
Autorul este doctor magna cum laude în ştiinţe militare cu o teză despre propagandă şi operaţii informaţionale şi a executat mai multe misiuni NATO în Albania, Kosovo şi Afganistan. Începând din 2000, Călin Hentea a publicat mai multe volume (unele premiate) de istorie militară sau dedicate fenomenului propagandistic, atât în România la editurile Nemira, Militară sau Paralela 45, cât şi în Statele Unite la Scarecrow Press.
Călin Hentea, "Enciclopedia propagandei româneşti", Editura Adevărul, Bucureşti, 2012
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro