Cum au stricat colecţionarii cu prea mulţi bani piaţa artei
Preţurile în creştere plătite pentru opere de artă la licitaţii sunt subiect de ştiri şi motiv de laudă pentru cei ce le-au oferit, dar în acelaşi timp alungă din ce în ce mai mulţi cumpărători tradiţionali din domeniu.
Practicanţii profesiilor liberale din SUA şi Europa iubitori de cultură au investit dintotdeauna în opere de artă şi continuă să o facă, numai că preţurile la care s-a ajuns din cauza colecţionarilor foarte bogaţi în căutare de trofee îi fac să nu-şi mai permită să cumpere tablourile sau sculpturile spre care s-ar fi orientat altădată, scrie New York Times.
Dacă în anii '90 această categorie de colecţionari s-ar fi orientat spre picturi, acum nu mai poate opta decât pentru gravuri şi lucrări realizate prin serigrafie, de exemplu, spun experţii în domeniul comerţului cu opere de artă. Spre deosebire de picturi, aceste lucrări nu sunt indicate pentru cei ce vor să le ţină o perioadă scurtă apoi să le revândă în câştig, ci pentru cei care vor să-şi bucure ochii, fără să plătească o sumă impresionantă de bani.
Dacă proprietarii lor au însă răbdare, uneori se poate întâmpla ca gravurile sau lucrările create prin serigrafie să crească în valoare, cum ar fi gravurile pictorului britanic de origine americană James McNeill Whistler ori portretele lui Mao realizate de către Andy Warhol în 1972, din care un set de zece s-a vândut la licitaţie în luna martie a acestui an pentru mai bine de jumătate de milion de lire sterline.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro