Exemple de filme science fiction care comenteaza situatii actuale mai ceva ca orice drama sau film politic s-au mai vazut. “The Day the Earth Stood Still” a facut-o de doua ori, in contexte diferite, in 1951 si 2008. Daca despre primul se spune ca ar fi provocat o intalnire la varf ruso-americana pe subiectul unei posibile invazii extraterestre, sunt sanse infime ca varianta actualizata sa aiba acelasi efect.Reprezentantul unei rase extraterestre, Klaatu (Keanu Reeves), ajunge pe Terra pentru a verifica daca prejudiciul adus ecosistemului planetei de catre umanitate este sau nu ireversibil. Parerea negativa a extraterestrului cu privire la rasa umana este accentuata de tratamentul pe care i-l aplica guvernul Statelor Unite (Kathy Bates in rol de ministru al apararii), dar astrobioloaga Hellen Benson (Jennifer Connelly) si fiul ei vitreg, Jacob (Jaden Smith, fiul lui Will Smith), ii reveleaza lui Klaatu complexitatea umanitatii si puterea ei de a se schimba.

 

Daca in 1951 “The Day the Earth Stood Still” propovaduia impotriva Razboiului Rece si a “tangoului” inarmarilor celor doua mari puteri ale epocii, varianta regizata de Scott Derrickson pastreaza contextul si schimba cauza. Logica demersului extraterestru ii este dezvaluita lui Helen de Klaatu intr-o scena care-ti provoaca fiori: “Daca Pamantul moare, muriti si voi. Daca muriti voi, Pamantul supravietuieste”, spune Klaatu - si n-ai cum sa nu-i dai dreptate.

 

Din nefericire, Derrickson are impresia ca aceasta idee, asezonata cu ceva efecte speciale (nu iesite din comun) si proptita pe umerii unor actori precum Keanu Reeves, Jennifer Connelly sau John Cleese, are puterea de a tine spectatorul neclintit pe scaun timp de aproape doua ore. Ei bine, se insala, caci “The Day the Earth Stood Still” nu poate scapa de izul unei naivitati si lentori specifice filmelor de acum 60 de ani, senzatia de anacronism (pensionara imbracata in fusta mini) fiind accentuata si de un buget de efecte speciale necorespunzator. Pe langa navele biologice, care-si arunca razele peste tot in jur, si mladiosul robot Gort, filmul lui Derrickson nu face Pamantul sa stea in loc prin nimic tehnic. Ce mai, nu te inseli deloc daca spui ca “The Day the Earth Stood Still” e un SF “de criza”.

 

Senzatia pe care ti-o lasa “The Day the Earth Stood Still” este in mod ciudat asemanatoare cu regretul simtit dupa ultimele cadre din “King Kong”. Chiar daca Peter Jackson face tot posibilul sa-ti ia ochii cu efectele sale speciale de ultima generatie, moartea marelui si romanticului Kong pe Empire State Building, jertfa a naturalului pe altarul evolutiei tehnologice a umanitatii, are o multime de semnificatii, la fel de importate in mileniul trei ca si in deceniul trei al secolului trecut. Din nefericire, criza economica este posibil sa transforme un SF de genul “Zilei...” intr-o specie pe cale de disparitie spre beneficiul unor productii “King Kong-size”.

 

Filmul in care Jackson arunca, pe langa gorila gigant, dinozauri sau insecte supradimensionate a costat 207 milioane de dolari, dar a incasat peste 550 de milioane doar din circuitul in cinematografele din lumea intreaga. Producatorii nu au dezvaluit bugetul filmului, dar acesta cu siguranta nu depaseste 50 de milioane de dolari, iar in contul sau, in ciuda unei promovari intense, probabil nu vor intra mai mult de 100 de milioane de dolari in toata lumea.

 

Cu un astfel de CV financiar, “Ziua” este o productie de mijloc, un gen care-si va gasi greu loc in anii viitori, dominati ori de productii independente, cu buget mic si risc minim, ori de megaproductii cu superbugete, dar si incasari de noua cifre (sau, de ce nu, de zece cifre; “Cavalerul negru” a dovedit ca se poate).

 

Aceasta teorie este sustinuta de marile jocuri ale studiourilor de productie, care renunta la zeci de proiecte medii in favoarea blockbusterelor (aproape) sigure. Filozofia din “Ziua in care Pamantul se opri”, adica un fel de “om trai si om vedea” altoit pe “invatati si ne vedem in sesiunea de restante”, va fi schimbata, cel putin in viziunea marilor producatori de film de la Hollywood, de mult mai simpla si categorica lege “totul sau nimic”.

 

Astfel vom avea parte de tot mai multi Batman, Iron Man si alti “man” cu sau fara colanti sau gadgeturi hiper-sofisticate, care vor darama de regula New Yorkul (cu mici vacante la Chicago, vezi “Hancock”), in defavoarea unor SF-uri mistico-filozofice, in stare sa te convinga sa traiesti mai atent, cu sticlele, hartia si plasticul impartite pe categorii si transportate la containerele eco din intersectie.